Istorii Bizare: Misterioasa femeie de pe insula Saint Nicolas

Despre faimosul balet al lui Piotr Ilici Ceaikovski a auzit toată lumea. În fond, este unul emblematic și printre cele mai populare din toată istoria baletului. Mai mult, este una dintre operele cu care rușii se mândresc azi în toată lumea deși, dacă e să fim franci, dacă ar fi știut ei de înclinațiile sexuale ale lui Ceaikovski, nu ar mai fi apucat bietul de el să compună nimic. Cel puțin, nu prin gerurile Siberiei. Story: Adrian Nicolae | Sound design: Ovidiu PopicaGrafica: Imagine originală - Elliott Franks / Eyevine / Profimedia (editată: Adi Iacob) Muzica: https://musopen.org: Swan Lake op.20 - Act I, Act II, Act IV,  Epidemic Sound: Swan Lake Dance of the Little Swans, Act II by Traditional FX: Epidemic Sound, SFX Producer

Saint Nicolas este astăzi un loc de testare a rachetelor pentru armata americană. Cea mai izolată insulă dintre cele opt care formează arhipelagul californian Channel Islands. Lipsită astăzi complet de vegetație, insula de numai 59 de kilometri pătrați mai găzduiește un mic aeroport și o bază militară. Atât. De insulă se leagă însă o poveste care a aprins imaginația multora și care a dus la o întreagă serie de cercetări, pentru a descifra un mister vechi de aproape 200 de ani. Story: Adrian Nicolae | Sound design: Adi Iacob Ilustratie: Adobe Firefly AI (edited)

Povestea cursei spațiale desfășurate între Statele Unite și Uniunea Sovietică, totul amplificat sau chiar generat de Războiul Rece dintre cele două mai puteri, a fost câștigată de americani prin aselenizarea care a avut loc la 20 iulie 1969. Asta după ce rușii reușiseră să depășească mai toate barierele de până atunci și după ce au ratat la mustață să le ia fața americanilor și în acest pas istoric, mic pentru om, dar uriaș pentru omenire. Nu mulți știu că a existat un plan prin care NASA și Agenția Spațială să își unească forțele pentru a face împreună pasul către Lună. Și nu, nu e doar un frumos și idealizat scenariu de ucronie, plecând de la întrebarea „ce ar fi fost dacă?”. E pura realitate. Dar, da, putem extrapola și să ne imaginăm cum ar fi arătat lumea și proiectele spațiale viitoare, dacă SUA și URSS ar fi bătut palma. Până atunci, să vă explic cum de a fost posibil un asemenea proiect, care azi pare de neconceput. Dar, mai ales, de ce el nu s-a mai materializat. Story: Adrian Nicolae | Sound design: Ovidiu Popica Sunet: Epidemic Sound, Nasa SoundCloud

Cum a eșuat planul ca rușii și americanii să pășească împreună pe LunăPovestea cursei spațiale desfășurate între Statele Unite și Uniunea Sovietică, totul amplificat sau chiar generat de Războiul Rece dintre cele două mai puteri, s-a încheiat, așa cum știm toți, cu victoria americanilor, prin aselenizarea care a avut loc la 20 iulie 1969. Asta după ce rușii reușiseră să depășească mai toate barierele de până atunci și după ce au ratat la mustață să le ia fața americanilor și în acest pas istoric, mic pentru om, dar uriaș pentru omenire. Story: Adrian Nicolae | Sound design: Adi IacobMuzică: Epidemic Sound | Imagine: ETLEV VAN RAVENSWAAY / Sciencephoto / Profimedia (Edited)

Despre așa zisul ceas al apocalipsei a auzit mai toată lumea. Dacă nu în trecut, măcar în ultimele zile, căci toată presa din afară și, nu se putea fără, cea din țară, a preluat la data fatidică de 23 ianuarie 2024, informația că acul ceasului ajuns la numai 90 de secunde de Apocalipsa Nucleară. Cel mai aproape din toată istoria omenirii. Pardon, a ceasului apocaliptic. Acum, dincolo de denumirea pompoasă, menită să bage groaza în pământeni, propun să vedem care e treaba cu ceasul ăsta. Cum funcționează ceasul respectiv? Cine se află azi în spatele deciziei de a muta minutarul înainte sau înapoi? De ce avertismentele celor care îl coordonează sunt foarte controversate, vă invităm să urmăriți într-un nou episod din sezonul 2 al podcasturilor Istorii Bizare. Story: Adrian Nicolae | Sound design: Adi Iacob

Anii de început ai secolului al XX-lea au venit la pachet cu o fervoare științifică fără precedent. Ca un exemplu, lumea descoperea, printre altele, genetica. Și poate ați rămâne surprinși, dar cea mai avansată școală de genetică în acei ani de început era cea rusă. Apoi a venit comunismul. Știința era încurajată și finanțată cum nu fusese niciodată. În toate domeniile. Ba apăreau proiecte mamut. Unele cu adevărat benefice, altele mai puțin. Una peste alta, planurile faraonice erau aprecite. Pe un astfel de fond au apărut tot felul de idei crețe. Iar despre una dintre ele vom vorbi azi: cum au vrut rușii, dar mai ales de ce, să construiască un baraj gigantic în Oceanul Pacific. Story: Adrian Nicolae | Sound design: Adi Iacob | Muzică, SFX: Epidemic Sound

Anul 1963 a fost un an plin de evenimente majore pentru umanitate. Dar prin numeroasele evenimente demne de cartea de istorie, cel despre care vom pomeni astăzi, a fost pe nedrept uitat. Este vorba despre una dintre cele mai bizare și mai stupide misiuni pe care SUA le-au efectuat vreodată în spațiul cosmic.Mă rog, poate nu a fost cea mai stupidă misiune, având în vedere că și rușii, și americanii tot detonaseră bombe atomice pe orbită înte 1958 și 1962, asta ca să vadă ce se întâmplă și ca să își arate mușchii nucleari unii altora. Dar totuși, nici cea despre care pomenim nu e prea departe. În 1958, într-un laborator al unei baze militare de lângă Boston, a apărut proiectul Needles, botezat ulterior West Ford. Despre ce a însemnat acest proiect, cum a fost dus la îndeplinire și care sunt urmările sale și azi, vă invităm să aflați dintr-un nou apisod dindsezonul 2 al podcasturilor Istorii Bizare. Story: Adrian Nicolae | Sound Desing: Adi Iacob | Muzică: EpidemiSound

În anul 1976, Agenția Spațială Americană lansa faimosul program Viking, program prin care trimitea două sonde spațiale, Viking 1 și Viking 2, pe suprafața planetei Marte. Iar unul dintre scopurile lor principale era de a identifica posibilele forme de viață microbiene care ar fi existat acolo. Dacă nu știați, aceasta a fost singura misiune în care s-au căutat forme de viață extraterestre. Celelalte misiuni, care au inclus trimiterea de sonde au rovere marțiene, au avut ca scop identificarea compușilor necesari vieții. Ceea ce e cu totul altceva. Cele două sonde, comparativ cu roverele de azi, mult mai avansate, nu aveau roți. Asta însemna că vor face cercetare strict în punctul în care au amartizat. Una în zona ecuatorului, iar cealaltă ceva mai la nord. Pentru a afla mai multe despre acest subiect, ascultă al treilea episod din sezonul 2 al podcasturilor Istorii Bizare. Story: Adrian Nicolae | Sound design: Ovidiu Popica Muzica: Epidemic Sound Foto:Elvele Images / Alamy / Alamy / Profimedia (Edited) #hotnewsro

Atunci când ne gândim la personaje care au influențat major istoria umanității, inevitabil facem trimitere fie la figurile centrale ale marilor religii, fie la cuceritori, fie la marii oameni de știință sau exploratori. Poate de aceea, personajul despre care urmează să vă vorbesc astăzi a rămas aproape necunoscut pentru cei mai mulți. Și asta în ciuda faptului că regulile create de el sunt urmate astăzi de mai toată lumea de pe planeta asta. Să ne imaginăm că luați masa. Indiferent din ce țară a lumii veți veni, este normal să începi cu felul 1, supa. Veți continua apoi cu felul al doilea, iar desertul va veni ultimul. Ar fi o ciudățenie, ca un exemplu, să te îndopi cu o gogoașă tăvălită cu generozitate prin zahăr, în timp ce mănânci o ciorbă de pește. Sau să înfuleci o felie de tort înainte de a începe felul al doilea, indiferent care ar fi el. Apoi, chiar și astfel, masa are o anumită etichetă, care devine din ce în ce mai complexă pe măsură ce accezi spre elita aristocrației. Ei bine, toate aceste reguli legate de modul în care se ia masa au fost create de un singur om. Evident, au mai fost rafinate de-a lungul timpului, dar baza a rămas aceeași. Și este doar unul dintre nenumăratele exemple din ceea ce a creat și a lăsat în urmă personajul nostru.

Undeva pe la finalul anilor '40 ai secolului trecut, un etolog american pe nume John Calhoun a început o serie de experimente pe răzătoare, care de atunci și până în prezent au ridicat numeroase controverse, mai ales în ce privește aplicabilitatea lor la oameni și nu în ultimul rând, au deschis cutia pandorei în ceea ce privește ipotezele privind viitorul speciei umane.  Ascultă primul episod din sezonul 2 al podcasturilor Istorii Bizare pentru mai multe detalii despre cum a decurs experimentul Universul 25 și implicațiile sale asupra viitorului omenirii.  Story: Adrian Nicolae | Sound design: Adi Iacob Muzică: Epidemic Sound