Can EU do this? (Romanian edition)

În contextul actual, securitatea energetică devine o preocupare globală crucială. Transformările climatice, conflictele geopolitice și dependența de surse externe de energie obligă statele să adopte măsuri pentru a asigura un acces stabil și durabil la resurse energetice. Diversificarea surselor de energie, tranziția către resurse regenerabile precum energia solară și eoliană și eficientizarea consumului de energie sunt esențiale pentru a reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau lipsa resurselor. În acest episod Can the EU do this? vorbim despre asigurarea securității energetice cu europarlamentarul Nicolae Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Comisia de Energie a Parlamentului European și cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. 

Ar trebui să taxăm mai mult bogăția? Și dacă da, cum? Impunerea de taxe suplimentare oamenilor foarte bogați sau marilor concerne multinaționale reprezintă un subiect care revine frecvent în atenția guvernanților mai ales atunci când se încearcă să se atragă mai mulți bani la buget.   Sistemul fiscal reprezintă un element al suveranității naționale, astfel că fiecare stat din UE are propriul său sistem de taxare. Pentru a aduce mai mulți bani la buget, oare ar trebui taxați suplimentar oamenii foarte bogați sau marile concerne multinaționale? Ar putea fi implementată ușor o astfel de măsură și ar putea fi viabilă pe termen lung? Poate exista o politică europeană comună în acest domeniu? Sunt doar câteva din întrebările la care Sorin Șchiopu, journalist la Radio România Târgu Mureș, a încercat să găsească răspunsuri în dialogul purtat cu invitații săi: europarlamentarul Iuliu Winkler și lector dr Lucian Săcălean de la UMFST din Tg.Mureș.

Egalitatea de gen rămâne o valoare fundamentală a unei democrații autentice, iar drepturile femeilor, inclusiv acela de a alege pentru propria viață, trebuie respectate. Cu toate acestea, violența împotriva femeilor atinge cote alarmante, dreptul la avort este contestat în mai multe state, discriminarea de gen este prezentă în diverse forme, începând de la interviurile de angajare, iar numărul femeilor cu funcții publice sau de conducere este mai mic decât cel al bărbaților. În acest context, am încercat să aflăm ce ar trebui să facă Uniunea Europeană pentru a garanta drepturile femeilor?  Monica Neacşu, de la Radio România Braşov, a discutat cu Iolanda Beldianu, lector la Facultatea de Psihologie a Universităţii Transilvania din Braşov şi preşedinta Asociaţiei “Pas Alternativ” şi  cu eurodeputata Georgiana Teodorescu despre respectarea drepturilor femeilor în Uniunea Europeană.

Tema acestei ediții, „Cum să facem locuințele mai accesibile?”, are o anvergură europeană. Toate statele membre au dificultăți în a asigura locuințe decente , la un preț accesibil mai ales pentru tineri și persoanele vulnerabile, fără venituri mari sau cazurile sociale. Decizia de a avea un comisar european care să se ocupe special de această problemă este una majoră pentru Comisia Europeană, iar planul de rezolvare a acestei probleme dificile si sensibile pentru toate statele UE, este considerat a fi o provocare pentru noul Comisar desemnat pentru energie și locuințe, Jorgensen. În această ediție, cu ajutorul invitaților, vom încerca să răspundem la o serie de întrebări care țin de obisnuința cetățenilor fiecarui stat UE de a avea proprietate sau a sta cu chirie, cu preferințe pentru mediul urban sau rural sau dacă tinerii, bătrânii sau persoanele cu probleme sociale sunt cele mai vulnerabile persoane. De asemenea, există discriminare in acordarea unor locuințe sociale? Creșterea prețurilor per metrul pătrat construit sau costurile cu utilitățile, energie, gaze îi împiedică pe cetățeni să devină proprietari ai unei locuințe?             Ștefan Rancu, jurnalist la Radio România Antena Satelor,  a discutat despre toate acesteacu  eurodeputata Maria Grapini și cu Ema Ignățoiu, manager de proiect la Centrul de Resurse Juridice.

Relația de cooperare dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană poate suferi transformări esențiale după anul electoral 2024. Statele Unite reprezintă partenerul firesc al Uniunii Europene, atât din punct de vedere economic cât mai ales sub aspectul politic. Rezultatul cursei electorale în care sunt angajați republicanul Donald Trump democrata Kamala Harris, este aproape imposibil de prevăzut, iar din cancelariile europene răzbat anumite temeri pentru viitor. Principalele întrebări se referă la modul în care continua relațiile instituționale între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană și cum trebuie să se pregătească Europa pentru oricare ar fi rezultatul alegerilor preziențiale din SUA. Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, consideră că o eventuală ruptură între SUA și Uniunea Europeană este neconceput, astfel că se impune dialogul cu ambii candidați la președinția SUA. Primul mandat al lui Donald Trump este motivul temerilor în ceea ce privește politica externă și eventualele măsuri protecționiste ale candidatului republican. Ileana Rotaru, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Științe Poltice, Filosofie și Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest din Timișoara consideră că funcționarea Alianței Nord-Atlantice nu este periclitată, însă Ucraina în continuare un subiect delicat. În acest context, Kamala Harris poate reprezenta garanția ajutorului oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, într-un context sensibil marcat de poziționări diverse chiar în rândul statelor member ale Uniunii Europene. Indiferent de rezultatul alegerilor din data de 5 noiembrie, Europa trebuie cele mai bune modalități de a continua relațiile cu SUA. Despre toate acestea, în podcastul realizat de Mihaela Ioncelescu, journalist, Radio Romania Timişoara.

Uniunea Europeană este recunoscută la nivel mondial pentru cele mai înalte standarde privind condițiile de muncă și un nivel ridicat de protecție socială. În 2017, a fost lansat Pilonul European al drepturilor sociale prin care Uniunea Europeană doreşte să asigure egalitatea de șanse și accesul la piața muncii pentru toţi cetăţenii, condiții de muncă echitabile, protecție și incluziune socială sporite.  Care sunt măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru a proteja drepturile lucrătorilor? Ce prevede Pilonul european al drepturilor sociale? Cum pot fi îmbunătăţite accesul la piața muncii şi condițiile de muncă, inclusivpentru lucrătorii cu calificare scăzută sau fără calificare? De ce a fost nevoie de adoptarea Directivei privind salariul minim adecvat ? Ce va face în continuare Uniunea Europeană pentru protejarea lucrătorilor? Care sunt consecinţele de ordin fiscal ale politicilor sociale? Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Maria Grapini şi Adrian Benţa, consultant fiscal.

Lumea devine din ce în ce mai imprevizibilă pe măsura creşterii gradului de globalizare. Există o tendință a unei aşa-numite "permacrize". Apar noi centre de putere, în special în regiunea Indo-Pacifică. UE trebuie să își reconsidere parteneriatele tradiționale într-o lume în schimbare. Uniunea Europeană ar trebui să își stabilească obiective strategice pentru următorul deceniu și să reflecteze asupra modului de realizare a acestora. Nu în ultimul rând,  într-o lume cu resurse limitate, prioritățile și compromisurile trebuie luate în considerare. Robina Cornaciu, jurnalistă la Radio România Antena Satelor a discutat despre modul în care trebuie să acţioneze Uniunea Europeană într-o lume multipolară cu Roxana Mînzatu - europarlamentar și  conf. univ. dr.  Cristian Pîrvulescu, analist politic şi Decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Universitatea din Bucureşti.

La nivelul UE, mai precis între țările din UE, există diferențe mari în ceea ce privește accesul  oamenilor la tehnologie. Încercăm să aflăm care sunt direcțiile către care ar trebui să se îndrepte atenția autorităților europene sau naționale pentru reducerea diferențelor existente chiar în interiorul statelor membre. Raportul din 2024 al UE privind deceniul digital este un semnal de alarmă pentru atingerea țintelor digitale până în 2030. Progresele țărilor membre sunt analizate având în vedere patru domenii: infrastructură digitală, competențe digitale, digitalizarea serviciilor publice și digitalizarea întreprinderilor. În România există discrepanțe foarte mari între mediul rural și cel urban în privința digitalizării, a autorităților locale, a școlilor sau în ceea ce privește accesul tinerilor la noua tehnologie și la modul cum să utilizeze această tehnologie fiind nevoie de o alfabetizare digitală pentru ca beneficiile acesteia să fie percepute la adevărata lor valoare. Ştefan Rancu de la Radio România Antena Satelor a discutat despre toate acestea cu Mihaela Nabăr, Director Executiv la Fundația World Vision România şi cu Alin Luculeasa, un tânăr fermier, din comuna Costești, judeţul Vaslui.

Turismul din Uniunea Europeană a luat amploare, în 2023 a depăşit cifrele pre-Covid. Acest lucru afectează tot mai multe oraşe care încearcă să ţină sub control afluxul de vizitatori şi să contracareze efectele negative ale turismului.  Au fost impuse măsuri restrictive, de exemplu, interzicerea închirierii locuințelor pe termen scurt, dar totodată sunt încurajate călătoriile în afara sezonului. La polul opus, se încearcă promovarea zonelor turistice atractive, dar mai puţin cunoscute, cum este Banatul Montan. Cu un potențial ridicat, zona duce lipsă de turiști din cauza infrastructurii precare - drumuri, locuri de cazare și facilități de petrecere a timpului liber, fiind afectată și de încălzirea globală. Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa a discutat despre starea turismului, despre promovarea turistică şi despre destinaţii mai mult sau mai puţin cunoscute cu europarlamentarul Gheorghe Falcă, cu Georgian Popovici, promotor al Banatului Montan şi cu Daniela Copaci, managerul unui proiect de dezvoltare turistică în zona Văliug din judeţul Caraş Severin.

Între 6 și 9 iunie, cetățenii din țările membre ale Uniunii Europene au mers la vot pentru a alege membrii Parlamentului Europen. Aceasta a fost cea de-a zecea ediție a alegerilor europarlamentare de la primele alegeri directe din 1979, și primele alegeri europarlamentare de după Brexit.