Revista presei internaționale

Democrații au recâștigat controlul asupra Congresului Statelor Unite. Acum, pregătesc terenul pentru  o adevărată avalanșă de investigații asupra Executivului și cercului de apropiați ai lui Donald Trump. Presa internațională analizează situația. Potrivit Politico, ”democrații intenționează să se folosească de noile lor prerogative de a emite citații și de autoritatea de a stabili agenda legislativă pentru a viza posibile acte de corupție în rândul membrilor familiei președintelui Donald Trump, în Departamentul pentru Eficiența Guvernamentală condus de Elon Musk, precum și în legătură cu politicile agresive de imigrație utilizate de Departamentul pentru Securitate Internă. Ar putea solicita audierea directorilor executivi ai marilor companii tehnologice cu privire la dependența de rețelele de socializare, pericolele inteligenței artificiale și impactul negativ pe care centrele de date îl au asupra comunităților locale. Ar putea, de asemenea, să-i cheme la raport pe șefii principalelor companii petroliere, pentru a răspunde la acuzațiile conform cărora industria a dus, timp de decenii, o campanie de dezinformare privind clima, cu scopul de a continua să obțină profituri uriașe”. Dar, după cum notează The New Republic, ”Casa Albă amenință că îi va pune sub acuzare pe democrați dacă aceștia vor efectua investigații. Casa Albă a trimis o scrisoare intimidantă democraților, avertizându-i că investigațiile lor ar putea fi considerate comportament infracțional”. ”O listă nesfârșită” Pe aceeași temă, The Hill transmite că ”scrisoarea a fost rapid criticată ca fiind exagerată, avocații menționând că membrii legislativului sunt protejați de Clauza de Discurs sau Dezbatere pentru acțiunile întreprinse în cadrul rolului lor legislativ. De asemenea, aceștia menționează că este o infracțiune să obstrucționezi anchetele Congresului. Decizia ar putea avea și efectul invers, deoarece democrații ar putea decide că este mai bine să emită rapid citații decât să negocieze termenii cu o Casă Albă care și-a semnalat planurile de a respinge anchetele”. Le Monde observă că pe buzele învingătorilor se află un cuvânt dominant: ”responsabilitate”. După doi ani de diverse excese ale administrației Trump – susținute de legislatorii republicani – perioada iminentă de guvernare democrată schimbă peisajul. Noua majoritate din Camera Reprezentanților are acum o listă nesfârșită de posibile subiecte de investigat. The Telegraph detaliază că ”democrații nu și-au ascuns intenția de a iniția o serie de anchete privind gestionarea dosarelor legate de investigația asupra lui Jeffrey Epstein, corupția în rândul membrilor familiei lui Donald Trump și activitatea lui Elon Musk în cadrul administrației”. Iar USA Today enumeră ca posibile teme de anchetă ”războiul din Iran, tarifele vamale, măsurile drastice privind imigrația, proiectele imobiliare preferate ale președintelui Donald Trump. Democrații au declarat că trebuie să acționeze rapid, întrucât nemulțumirea alegătorilor față de costul ridicat al vieții și față de războiul împotriva Iranului a fost factorul care a dus la înfrângerea republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului”.

Republicanii au blocat o rezoluție în Congres care viza demiterea secretarului Apărării Pete Hegseth. Rezoluția avea în vedere implicarea lui Hegseth în episoade precum războiul cu Iranul, atacurile asupra unor ambarcațiuni în Marea Caraibelor, atacul asupra unei școli iraniene sau capturarea  lui Nicolás Maduro. Dar acesta este de-abia începutul, spun jurnaliștii, care se așteaptă la reluarea subiectului după instalarea noului Congres, dominat de democrați. În acest timp, în Israel se profilează o anchetă parlamentară legată de evenimentele din 7 octombrie 2023. Le Figaro relatează că ”procedurile de punere sub acuzare împotriva secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, au fost oprite din fașă de către legislatorii republicani, oferindu-i șefului Pentagonului un răgaz prețios înainte ca un Congres controlat de democrați să își preia mandatul în luna ianuarie”. Potrivit USA Today, ”votul a reprezentat o înfrângere semnificativă pentru liderul democraților din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, în perspectiva alegerilor pentru conducere care vor avea loc săptămâna viitoare – scrutin în cadrul căruia acesta speră să-și consolideze poziția de viitor președinte al Camerei Reprezentanților”. După eșecul inițiativei de impeachment, mai mulți republicani din Cameră au declarat pentru USA Today că răsuflă ușurați. Dar se tem că aceasta nu-i va împiedica pe democrați să încerce din nou odată ce vor recâștiga majoritatea în ianuarie. Citeste siHegseth și Trump încearcă să alinieze armata la agenda MAGA Și comentatorul BBC apreciază că toate calculele s-ar putea schimba în ianuarie, când Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere. După votul de marți, cel mai important reprezentant democrat din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a declarat: „Nu s-a terminat aici. Este abia începutul.” În Israel, partidul liderului centrist Gadi Eisenkot a anunțat marți că a depus un proiect de lege pentru înființarea unei comisii de anchetă privind atacurile din 7 octombrie. Un gest îndreptat împotriva premierului Netanyahu, apreciază comentatorii. Le Monde mai remarcă faptul că formațiunea Yashar a solicitat  și abrogarea completă a reformei sistemului judiciar implementate de guvernul condus de Netanyahu.   ”Deși persistă încă semne de întrebare cu privire la cine poate forma un guvern, blocul larg al lui Eisenkot – care reunește forțe de la stânga la dreapta – nu a pierdut timpul în a stabili agenda Knessetului, beneficiind de acordul parlamentarilor arabi israelieni. Având în joc propria supraviețuire politică – și riscând o eventuală pedeapsă cu închisoarea dacă va fi condamnat pentru fapte de corupție după ce nu va mai fi la putere – Netanyahu a părut să recunoască o schimbare în realitatea diplomatică, survenită după ce democrații americani l-au învins categoric pe Trump, pe fondul nemulțumirii legate de război”.   ”Eisenkot îl vizează pe Netanyahu și insistă pentru un guvern de urgență în Israel”, titrează FirstPost ”Partidul centrist, care și-a asigurat influența în noul parlament învestit marți, insistă pentru înființarea unei comisii de anchetă privind circumstanțele care au făcut posibil atacul. Netanyahu s-a opus mult timp unei astfel de investigații”. Citeste siIsrael: Gadi Eisenkot, însărcinat să formeze viitorul guvern Iar ziarul italian Il Foglio comentează că ”punctul de plecare va fi premisa că erorile care au dus la atacul Hamas trebuie urmărite în timp, până la fiecare șef al serviciilor de informații, al armatei și al guvernului”.

O aventură extraconjugală aruncă una dintre cele mai importante companii de tehnologie fin lume în mijlocul unui caz de spionaj.  Povestea din jurul lui Jensen Huang, șeful companiei Nvidia,  ar putea, în cele din urmă, să ducă până la Beijing. Atât în ​​Silicon Valley, cât și la Washington, anchetatorii au intrat deja în acțiune. Nvidia a demarat o investigație internă pentru a stabili dacă directorul său executiv a fost vizat de o operațiune a serviciilor de informații chineze, după ce acesta a stabilit o relație intimă cu o femeie de afaceri chineză, suspectată că ar fi încercat să transmită Beijingului informații secrete despre cipurile americane. Jensen Huang a recunoscut public faptul că a avut o aventură. ”Scandalul de spionaj dezvăluie latura ascunsă a războiului rece tehnologic purtat între Statele Unite și China”, consideră Le Monde. ”Hollywood-ul va savura asta”. Potrivit The New York Times, o „notă strict confidențială”, solicitată de secretarul de stat Marco Rubio, precizează că Alice Huang a fost recrutată de Ministerul Securității Statului din China pentru a-l viza pe magnatul apropiat de Donald Trump. După cum notează Financial Times, ”pe măsură ce competiția în domeniul inteligenței artificiale a devenit tot mai acerbă, SUA sunt tot mai îngrijorate de capacitatea Chinei de a obține cipuri avansate care i-ar accelera modernizarea militară. Oficiali americani din domeniul securității naționale și-au exprimat, în privat, frustrarea față de Jensen Huang, care a făcut personal demersuri pe lângă Trump, la începutul acestui an, pentru a permite companiei Nvidia să exporte cipul H200 către clienți din China. Jensen Huang a avut mai multe întrevederi cu Trump de când președintele și-a început cel de-al doilea mandat, în 2025”. ”Un fel de mister” CNN transmite că ”Alice Huang a fost fotografiată alături de CEO-ul Nvidia, Jensen Huang (nicio legătură de rudenie între ei), la banchete și în stațiuni de golf, ciocnind pahare de vin și chiar plecând de la un eveniment împreună cu el, în aceeași mașină. Însă, pentru o persoană care a ajuns brusc în atenția presei internaționale, ea rămâne un fel de mister. Potrivit rețelelor de socializare și bazelor de date chinezești care urmăresc parcursul profesional al lui Huang Le, devenită Alice Huang, aceasta a lucrat ca jurnalistă pentru televiziunea de stat chineză, înainte de a se orienta către o carieră în domeniul financiar”. The Independent îl descrie astfel pe Jensen Huang: ”miliardarul, cunoscut pentru jacheta sa din piele, adoptă adesea o imagine de rockstar, petrecând timp cu fanii și oferind autografe susținătorilor săi. În prezent, firma sa furnizează sisteme de calcul către diverse companii, susținând jocuri video și modele de inteligență artificială, precum ChatGPT. Președintele american Donald Trump l-a numit un „om onorabil” și a descris situația drept „complexă”. Huang a făcut parte dintr-un grup restrâns de persoane – alături de Elon Musk – care au participat la un dineu oficial cu ocazia vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Washington, la începutul acestui an. Se estimează că valoarea companiei sale a ajuns, în prezent, la aproximativ 4,5 trilioane de dolari”. ”La Bruxelles, lovitura primită de gigantul din Silicon Valley ar putea părea o veste bună pentru cei care trag un semnal de alarmă cu privire la dominația tehnologică a SUA în cursa pentru inteligența artificială”, comentează Politico. ”Însă, la fel ca în cazul rezultatelor recente ale alegerilor de la jumătatea mandatului, problemele cu care se confruntă Nvidia nu schimbă realitatea Europei. Nvidia a devenit indispensabilă pentru eforturile Europei de a ține pasul în cursa globală a inteligenței artificiale”.

Discuțiile trilaterale dintre reprezentanții SUA, Rusiei și Ucrainei urmează să înceapă marți la Abu Dhabi. Reuniunea ar urma să dureze două zile, după ce runda anterioară de discuții a avut loc în februarie. UE va trimite reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European. De asemenea, vor fi prezenți și consilierii pentru securitate națională din Franța, Germania și Marea Britanie, așa-numitul format E3. Comentatorii se întreabă la ce ar putea să se aștepte europenii. După cum transmite ABC News, ”la Abu Dhabi, discuțiile vor analiza ce garanții de securitate ar satisface Rusia, care consideră NATO o amenințare, și Ucraina, care dorește să prevină viitoare invazii rusești. Putin a încercat să marginalizeze țările europene și să negocieze viitorul Ucrainei direct cu Trump. Cu toate acestea, liderii europeni și Ucraina au insistat să fie incluși. Negociatorul principal al Ucrainei, Rustem Umerov, a declarat că oficialii europeni vor avea „coordonare separată” cu delegația de la Kiev”. „Europa nu are încredere nici în Vladimir Putin, nici în Donald Trump”, subliniază ziarul italian La Repubblica. ”Bătrânul Continent, reprezentat de E3, se teme de perspectiva unui succes al lui Trump – precum și de posibilitatea ca Putin să intensifice amenințările hibride – într-un an marcat de alegeri cruciale”. Citeste siNegocieri la Abu Dhabi: Rusia trebuie să se arate dispusă să "negocieze serios” ”Putin s-ar putea să nu își dorească pacea”, avertizează premierul norvegian Gahr Støre, într-un interviu exclusiv pentru Politico. Acesta avertizează că nu se așteaptă ca discuțiile de la Abu Dhabi să aducă un progres major. Întrebat dacă Putin vrea într-adevăr pace, Støre a răspuns:  „Ei bine, dacă ar fi vrut pace, nu ar fi existat război de la început. Dacă ar fi vrut pace în acești cinci ani, când vede că țara sa regresează, că țările vecine devin membre NATO, că poporul său este ucis, cu toate aceste lucruri teribile, războiul s-ar fi încheiat. Deci aceasta este o latură a problemei.” Citeste siAcordul ”mare și frumos” care sperie Europa Iar The Diplomat, citat de Courrier International privește către planificata întâlnirea în trei de la Shenzen, cu ocazia summitului Cooperării Economice Asia-Pacific de săptămâna viitoare: ”Trump și Putin pledează pentru organizarea unui summit tripartit major în cadrul acestui eveniment, în timp ce Xi Jinping rămâne mai precaut” deoarece (...) ” nu vrea să umbrească” summitul APEC. În plus, ”China  a reușit, până acum să își valorifice relațiile distincte cu Washingtonul și Moscova; și susține că Kievul, la fel ca Moscova, trebuie să fie implicat în orice proces de pace. Aceste două poziții ar putea fi subminate de un summit China-Rusia-Statele Unite care ar discuta viitorul Ucrainei fără Kiev. (...) În mod ideal, Kremlinul mizează pe un acord de tip Ialta privind Ucraina, ca o repetare a conferinței din 1945. Însă chiar și un rezultat mult mai modest ar fi considerat un succes. Simplul fapt al participării la un astfel de summit ar fi suficient pentru a ridica statutul Moscovei la nivelul Statelor Unite și Chinei și poate pentru a lărgi și mai mult prăpastia dintre Casa Albă și Europa. Dar, indiferent ce se întâmplă la summitul de la Shenzhen, cancelariile europene trebuie să continue să insiste ca ucrainenii să participe la orice dezbatere privind viitorul țării lor. Și mai presus de toate, trebuie să profite de propriile rezerve ale lui Xi Jinping cu privire la conținutul acestui summit trilateral”.

Polonia este în doliu după atacul de sâmbătă de la Cracovia. Este acest atac opera unui ”lup singuratic”, inspirat – eventual – de ideile de extremă drepta? Sau au fost și alții care l-au inspirat? Presa internațională analizează evenimentul.  ”Duminică, Polonia s-a trezit cu sentimentul că a fost aruncată brusc într-o nouă eră”, își începe relatarea ziarul Le Monde. ”Cu o zi înainte, la ora 15:00, la Cracovia, un bărbat a deschis focul cu o armă automată din mașina sa, ucigând șase persoane și rănind alte cincisprezece în apropierea Pieței Centrale, în centrul istoric al orașului – o zonă frecventată de mulți turiști. El a fost arestat câteva străzi mai departe, în urma unui schimb de focuri care a durat aproximativ douăzeci de minute. Deși concluziile inițiale ale anchetei nu stabilesc motivele lui Michal O., acestea conturează profilul unui tânăr cu idei radicale, fascinat de extrema dreaptă”. Expertul citat de Associated Press afirmă că echipamentul militar, armele și aspectul general al atacatorului din Cracovia au fost similare cu cele ale altor „actori solitari de extremă dreapta” care au comis atacuri în diverse locuri din Europa. În urma atacului de la Cracovia, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, a anunțat măsuri de securitate sporite – inclusiv instalarea unor bariere rutiere – de-a lungul principalelor străzi din centrul vechi al capitalei poloneze. Potrivit The Guardian, prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că motivele din spatele atacului vor fi studiate cu atenție în cadrul anchetei și a avertizat împotriva dezinformării care circulă online. Citeste siAtac armat în Cracovia cu 6 morți și 17 răniți. Zile de doliu național în Polonia După cum relatează CNBC, clubul de tir Swit din Starachowice, unde se crede că s-a antrenat suspectul, a emis duminică o declarație în care preciza că oferă doar „tir static”, care implică tragerea dintr-o poziție fixă ​​asupra unei ținte staționare. Clubul a adăugat că suspectul „nu a fost niciodată antrenat în clubul nostru în domeniile tirului dinamic, tactic sau de luptă”. Împușcăturile în masă sunt neobișnuite în Polonia. Cu toate acestea, la mijlocul lunii octombrie, trei atacuri asupra școlilor din provincia centrală Mazovia au avut loc în decurs de patru zile, soldate cu o persoană ucisă și mulți răniți, inclusiv copii. Tinerii atacatori au folosit cuțite sau alte obiecte ascuțite. Oficialii au dat vina pe „glorificarea violenței” online și au spus că unii dintre atacatori erau activi în mediul de extremă dreapta. Citeste siPreședintele Nicușor Dan: România este alături de Polonia și poporul său în acest moment dificil Gazeta Wyborcza îi critică pe politicienii care vor să atragă capital de pe urma atacului. Recent, strigau „Stați alături de uniforma poloneză”. Astăzi, nu reușesc să onoreze sacrificiul făcut de ofițerii de poliție din Cracovia. ”Nu știm ce l-a determinat pe polonezul în vârstă de 25 de ani să intre în Piața Centrală din Cracovia și să împuște trecătorii la întâmplare cu o pușcă. A fost un „lup singuratic” sau cineva l-a inspirat să comită această crimă? Atacul de la Cracovia va zdruncina doar imaginea Poloniei ca țară prietenoasă, dar nu o va distruge. Nu vom fi intimidați și  vom ieși din această criză ca o societate mai unită și mai puternică”, mai scrie cronicarul ziarului polonez.

Nu doar Donald Trump a fost sancționat cu forță în alegerile americane de la jumătatea mandatului – ci și giganții tehnologici care au investit sume colosale în campania republicană. Presa internațională analizează consecințele. Ziarul francez Les Echos se întreabă dacă în urma valului democrat din Statele Unite, expansiunea infrastructurii pentru inteligența artificială ar putea să întâmpine obstacole. ”Victoria categorică a democraților în alegerile de la jumătatea mandatului a adus în funcții numeroși aleși care se opun proliferării necontrolate a centrelor de date. Este încă o problemă spinoasă pentru giganții din domeniul tehnologiei și al inteligenței artificiale”. The Washington Post amintește că Elon Musk și-a folosit atât averea, cât și influența pentru a-l lua în vizor pe candidatul democrat James Talarico, avertizându-i pe alegătorii din Texas că, dacă acesta ar fi ales, „ar deschide larg granițele”, „ar desființa democrația” sau „i-ar transforma pe copii în persoane transgender”. Citeste siCât a contat economia în alegerile americane Însă texanii au respins categoric aceste predicții alarmiste. În discursul său de victorie, James Talarico nu s-a sfiit să-l critice pe Elon Musk, declarând că toți banii din lume nu pot învinge poporul din Texas. Vor fi consecințe pentru giganții tehnologici, anticipează La Stampa: „A început să circule o teorie imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor de la jumătatea mandatului. Și anume, că scrutinul din SUA a reprezentat, de fapt, și un vot cu privire la inteligența artificială, la centrele de date și la puterea giganților tehnologici de a modela politica industrială a Statelor Unite. Eșecul răsunător al republicanilor – care primiseră, din nou, sute de milioane de dolari drept sprijin din partea giganților din sectorul tehnologic – deschide noi scenarii. Mai puține mega-structuri, mai multe reglementări, mai multe controale.” (Sursa. Eurotopics). Citeste siTrump va dori să demonstreze în continuare că el este ”stăpânul Universului” Politico notează că „în contextul reacțiilor adverse față de centrele de date, Texasul trebuia să fie o oază pentru inteligența artificială, un loc unde s-ar fi putut construi centre de date indiferent de ceea ce se întâmpla în restul Americii. Aceste alegeri au schimbat complet situația. Acum, Musk ar putea deveni o țintă pentru un partid dornic să-i pună la stâlpul infamiei pe directorii executivi din sectorul tehnologic — unii democrați insistând chiar ca acești lideri din tehnologie să fie chemați în fața Congresului”. Daily Mail vede la rândul său multiple consecințe pentru giganții tehnologici: ”Președintele Trump s-a profilat drept unul dintre cei mai importanți susținători ai industriei, argumentând în repetate rânduri că SUA trebuie să construiască mai multe centre de date pentru a rămâne în fața Chinei în cursa globală pentru inteligența artificială. În luna august, el a avertizat comunitățile care se opun acestor facilități că riscă să rămână „înapoiate și sărace”. Însă poziția sa l-a pus în conflict cu unii republicani, care se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea locuitorilor îngrijorați de impactul acestor facilități asupra resurselor locale”.

Democrații au obținut o victorie răsunătoare în alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, preluând controlul atât asupra Camerei, cât și a Senatului. Este o lovitură dură pentru Donald Trump, spun comentatorii. În același timp, în Europa, jurnaliștii atrag atenția că tensiunile cu Casa Albă vor continua sau chiar se vor agrava.   ”Repudiere”  titrează The Atlantic. ”Președintele le-a spus alegătorilor să se comporte ca și cum numele său ar fi fost pe buletinul de vot – și așa au făcut. Probabil că Trump va trebui acum să se confrunte cu democrații din Congres, care îi pot bloca agenda și pot recurge la puterea de a emite citații. De asemenea, trebuie să ia în calcul posibilitatea ca partidul politic pe care l-a remodelat după chipul și asemănarea sa să înceapă, în curând, să privească dincolo de el. Donald J. Trump este acum, în mod oficial și pe deplin, o rață șchioapă”. Le Monde vede în rezultatul acestor alegeri un ”vot de sancționare împotriva lui Donald Trump”. Totuși, votul din 3 noiembrie constituie ”mai degrabă o sancțiune legată de dificultățile americanilor în ceea ce privește puterea de cumpărare, decât un răspuns la atacurile îngrijorătoare asupra statului de drept, întreprinse de președintele republican de la revenirea sa la Casa Albă”. ”Cel mai detestat președinte din istoria Americii” The Spectator crede că „până în momentul în care va părăsi Casa Albă – dacă nu chiar mai devreme – Trump va fi, probabil, cel mai detestat președinte din istoria Americii. Tarifele sale vamale dezastruoase au alimentat inflația. Cheltuielile sale excesive și reducerile de taxe sunt responsabile pentru un sfert din deficitul federal de 40 de trilioane de dolari. Administrația sa a devenit sinonimă cu practicile ilicite. Loialitatea sa față de președintele rus Vladimir Putin a pus în pericol nu doar Ucraina, ci și NATO. Iar războiul său din Orientul Mijlociu a antrenat America într-o nouă încurcătură de politică externă.” În Germania, Frankfurter Rundschau își exprimă speranța că ”situația din Ucraina ar putea să cunoască schimbări. Democrații susțin, în general, Kievul și pledează pentru o cooperare mai strânsă între NATO și guvernul lui Volodimir Zelenski”. Cu toate că „pare puțin probabil ca Trump să decidă brusc să adopte o atitudine mai conciliantă în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina: în viziunea sa, «prietenia» sa directă cu Vladimir Putin este pur și simplu prea importantă”. „Frustrarea lui Trump s-ar putea răsfrânge chiar și asupra Europei”, se teme Politico Europe. Președintele va continua să exercite o „putere considerabilă asupra politicii externe, a diplomației și a securității naționale, precum și asupra politicii comerciale (...) Trump va dori, probabil, să demonstreze că el este în continuare șeful și stăpânul Universului - așa cum îl percepe el”. „Un Trump slăbit nu înseamnă un președinte mai previzibil”, avertizează și ziarul spaniol El Mundo. „Uniunea Europeană  trebuie să se pregătească pentru o perioadă de confruntare intensă cu Washingtonul, având în vedere că nu poate permite ca propria sa securitate să fie lăsată la mila disputelor interne americane”.

Pe când americanii așteaptă verdictul urnelor, presa internațională se întreabă ce va fi după. Care va fi comportamentul lui Donald Trump? Și ce schimbări ar putea interveni în politica americană? Principalul punct de îngrijorare îl reprezintă Iranul. ”Poate că niciodată până acum alegerile de la jumătatea mandatului nu au atras o asemenea atenție — și nici nu au stârnit atâtea așteptări — la nivel mondial”, comentează The Times. ”Oameni care, cu doar șase luni în urmă, habar nu aveau ce sunt alegerile de la jumătatea mandatului, sunt acum ferm convinși că viitorul planetei depinde de acestea”. Totuși, ”Trump nu prea are nevoie de legislație pentru a face exact ceea ce dorește. Să nu vă surprindă dacă Trump acordă o grațiere generală, preventivă, întregii sale echipe”. El Pais notează că partidul aflat la putere riscă un bilanț îndoielnic: pierderea ambelor camere ale Congresului. ”Există doar șase precedente pentru o asemenea înfrângere totală. Primul a avut loc în 1894, cu Grover Cleveland la Casa Albă – singurul președinte, înaintea lui Trump, care a deținut două mandate neconsecutive. Celelalte au avut loc în 1918, la sfârșitul Primului Război Mondial; în 1946, după Al Doilea Război Mondial; în 1954, în urma conflictului din Coreea; în 1994, după încheierea Războiului Rece; și în 2006, când răbdarea americanilor față de războiul din Irak ajunsese la limită”. Citeste siMidterms: Americanii penalizează politica lui Trump și votează majoritar cu democrații Daily Mail atrage atenția că   ”președinții SUA dețin în continuare o putere enormă, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, chiar dacă nu controlează Congresul. Acest lucru va fi valabil, în mod special, în cazul lui Trump după alegerile de la jumătatea mandatului – el oricum nu a acordat prea multă atenție Congresului nici atunci când partidul său deținea controlul asupra Camerei Reprezentanților și a Senatului”.   Potrivit analizei publicației neo-zeelandeze Newstalk, ”alegerile de la jumătatea mandatului nu vor salva lumea de Trump.  Marea îngrijorare rămâne Iranul. JD Vance a stabilit canale de comunicare neoficiale cu Liderul Suprem. Liderul Suprem transmite indicii în favoarea diplomației, în detrimentul rachetelor. Acest lucru a dus la scăderea prețului petrolului în ultimele ore. Dar nu sunt decât vorbe”. The Washington Post citează surse politice potrivit cărora ”există îngrijorări cu privire la posibilitatea menținerii acestor progrese, în cazul în care Trump își va pune în aplicare planurile de a lansa un nou val de atacuri aeriene împotriva Iranului, după alegeri. De asemenea, se ridică semne de întrebare cu privire la continuarea operațiunilor militare secrete ale SUA în zona Strâmtorii Ormuz, și reluarea confruntărilor cu Iranul printr-o serie de acțiuni militare scurte, dar intense”. „Situația este complet nesustenabilă”, a afirmat un oficial aflat în regiune pentru Daily Beast, adăugând că puține nave care transportă gaze naturale lichefiate au fost dispuse să își asume riscuri. „Dacă una dintre acestea este lovită, nu avem de-a face doar cu o deversare, ci cu o explozie”. The Daily Beast a contactat Casa Albă și Pentagonul pentru a solicita un punct de vedere.

Iată întrebarea care preocupă presa internațională, în momentul în care alegătorii de peste Ocean sunt așteptați la urne pentru scrutinul de la mijlocul mandatului. Comentatorii se întreabă cum se va schimba politica globală a liderului american. Unii ridică semne de întrebare privind amestecul administrației în procesul electoral. The New York Post dezvăluie că, dacă va pierde controlul Camerelor, Trump își va folosi dreptul de veto în fața oricărui proiect al Congresului, până când majoritatea, văzând că totul a fost o pierdere de timp, va veni să negocieze. Democrații se pregătesc pentru ce e mai rău în perspectiva alegerilor, scrie ziarul francez Les Echos. Unii voluntari însărcinați cu supravegherea votului și a numărării buletinelor se tem de prezența forțelor de ordine în ziua alegerilor:  ”Un scenariu de coșmar ar presupune desfășurarea agenților ICE – agenția responsabilă cu aplicarea legislației privind imigrația – în jurul secțiilor de votare, cu scopul de a intimida grupurile minoritare. Întrebat despre acest aspect, Donald Trump a refuzat să excludă o astfel de posibilitate, alimentând îngrijorările”. Citeste siTrei motive pentru care Donald Trump își menține susținerea MAGA Politico vorbește despre temerile aliaților că Trump va lua NATO în vizor în cazul unei înfrângeri. Potrivit diplomaților citați de publicația europeană, președintele SUA ar putea retrage din Europa alte mii de militari sau ar putea reduce finanțarea NATO: ”Aceste îngrijorări subliniază tensiunile transatlantice tot mai mari, apărute în urma întreruperii de către SUA a serviciilor prin satelit Starlink pentru Ucraina și a unei noi apropieri între Trump și președintele rus Vladimir Putin, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului”. Citeste si3 noiembrie: Verdictul urnelor în Statele Unite The Times crede la rândul său că o înfrângere l-ar putea, de fapt, determina pe Donald Trump să devină și mai radical— în loc să-l tempereze. ”Dacă vi se pare că ultimii doi ani au fost dificili, așteptați să vedeți ce urmează”, avertizează ziarul britanic. Los Angeles Times privește către tabăra republicană și crede că  provocarea pentru republicani, pe viitor, va fi să găsească o modalitate de a atrage baza electorală MAGA, fără a se izola de alegătorii republicani mai moderați, după cum a declarat un lobbyist republican cu legături cu Trump”. Iar Christian Science Monitor, preluat de Courrier International, observă că, dacă în 2024, Donald Trump a reușit să câștige electoratul hispanic din clasa muncitoare – în special bărbații tineri – acum situația de schimbă:  ”Potrivit sondajelor, alegătorii latino care susținuseră Partidul Republican îl părăsesc în masă – într-o proporție chiar mai mare decât alegătorii care nu sunt de origine hispanică. Tot mai mulți dintre acești alegători declară că Trump nu și-a respectat promisiunea de a reduce costul vieții. Ei sunt îngrijorați, în mod special, de prețul combustibilului și al bunurilor de bază, a căror scumpire este pusă, parțial, pe seama războiului cu Iranul. În plus, mulți dintre ei critică politica administrației în domeniul imigrației”.

A mai rămas o zi până la alegerile de la mijlocul mandatului din Statele Unite. Democrații sunt favoriți să câștige majoritatea cel puțin în Camera Reprezentanților, dar unii comentatori atrag atenția că Donald Trump își păstrează un electorat loial și motivat. După cum notează USA Today, în acest weekend de Halloween și cu doar câteva zile înainte de alegerile intermediare care l-ar putea costa pe Trump majoritățile în Senat și Camera Reprezentanților, starea de spirit era sumbră în tabăra republicană. Rata de aprobare a președintelui Donald Trump, care a transformat alegerile intermediare din 3 noiembrie într-un referendum asupra sa, „a atins un nou minim istoric ”. Le Monde amintește că ”Alegerile de la jumătatea mandatului sunt în mod tradițional dificile pentru partidul de la Casa Albă. Actualul președinte riscă să cadă victimă acestei legi de fier a politicii, în marele beneficiu al candidaților democrați. Deși aceștia încă nu au învățat lecțiile înfrângerii candidatei lor la președinție din 2024, Kamala Harris, un vot de protest împotriva lui Donald Trump ar fi suficient pentru a recâștiga controlul asupra Camerei Reprezentanților și poate chiar asupra Senatului. O astfel de schimbare ar însemna un sfârșit dificil al mandatului președintelui SUA”. Citeste siAlegerile de la jumătatea mandatului: Ce se întâmplă de fapt în data de 3 noiembrie? ”Lumea urmărește alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, în contextul în care trumpismul este deja în declin la nivel global”, titrează Japan Times: ”Având în vedere că sondajele sugerează că Partidul Republican al lui Donald Trump va pierde controlul asupra a cel puțin unei camere a Congresului, înțelepciunea politică convențională ar dicta că liderul în vârstă de 80 de ani va ieși ca o rață șchioapă. Dar acest lucru s-ar putea să nu se întâmple, având în vedere că este vorba de Trump. El și-ar putea intensifica intervențiile în străinătate, reînnoindu-și atacurile asupra Iranului, încercând să forțeze Ucraina să se supună cerințelor Rusiei sau revizuind tarifele globale”. The Conversation atrage atenția asupra faptului că, în pofida scăderii popularității, Trump contează încă pe un electorat loial. Publicația vede trei motive cheie pentru care unii alegători încă îl susțin:  ”Deși sunt îngrijorați din cauza războiului din Iran și a inflației, mulți îl susțin din teamă față de „stânga radicală”, reprezentată de democrați  care, susține Trump, vor să arunce țara într-o prăpastie comunistă. Loialiștii MAGA îi acordă lui Trump note mai mari în gestionarea imigrației decât oricărei alte probleme majore. Apoi, susținătorii lui Trump , deși resimt presiunea economică, susțin că Trump - care a scris cartea ”Arta negocierii” - are întotdeauna o strategie pe termen lung și o mână câștigătoare. Dovada? Susținătorii subliniază lunga și auto-descrisa carieră de succes în afaceri a lui Trump și nu uită ceea ce percep ca fiind numeroasele succese ale primului mandat al lui Trump”.