Podcastul Narativ cu Cezar Gheorghe

On the 14th edition of FILIT (The Iași International Festival of Literature and Translation), I  talk with Icelandic writer, Hallgrimur Helgason. His book, The Woman at 1000 Degrees was translated into Romanian at Art Publishing House.  Please be advised. The content of this podcast episode may be emotionally triggering. We speak about sensitive subjects, such as the representation and depictions of sexual violence and rape in literature. 

On the 14th edition of FILIT (The Iași International Festival of Literature and Translation), I  talk with Bosnian-American writer, Aleksandar Hemon. Our discussion focuses on migration and movement and the way in which literature transforms this seminal experience into language and stories. We touch on political radicalisation and the AI ascent and the consequences for democracy and creativity in a world that is becoming more and more polarised.   Aleksandar Hemon is the author of the novels The World and All That It Holds, and The Lazarus Project. His three collections of short stories include The Question of Bruno; Nowhere Man and Love and Obstacles. His other works include two books of nonfiction, My Parents: An Introduction and The Book of My Lives; the novel The Making of Zombie Wars, journalism, screenplays (The Matrix Resurrections) and writing for the Netflix original show Sense8.  Born in Sarajevo, Hemon visited Chicago in 1992, intending to stay for a matter of months. While he was there, Sarajevo came under siege, and he was unable to return home. Hemon wrote his first story in English in 1995. He was awarded a Guggenheim Fellowship in 2003 and a “genius grant” from the MacArthur Foundation in 2004. Prior to Princeton, Hemon taught at Northwestern University and New York University.  

La cea de-a XVII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie și Muzică poezia e la Bistrița, stau de vorbă cu Filip Florian, unul dintre cei mai traduși și cei mai iubiți scriitori români. Romanul Media aritmetică (Polirom, 2026) este una dintre cele mai așteptate reveniri în proză din ultimii ani.  E sfârșitul anilor ’40. Un fost sublocotenent de artilerie trăiește ascuns într-un pod, complet izolat, fiind căutat și de trupele ruse aflate în București, și de noua poliție politică. Dacă ar ieși de acolo un singur minut, și-ar pune viața în pericol și, foarte probabil, le-ar provoca destul de mult rău și tuturor celor pe care îi iubește. Privește lumea de afară fie printr-o deschizătură îngustă din chepengul cel mare al podului, fie prin chepengul cel mic din acoperiș. În această temniță în care domnesc doar frigul, praful și încremenirea, singurul lucru pe care poate să-l facă este să scrie. E leacul lui. E un antidot împotriva disperării și a nebuniei. Pune pe hârtie trăiri mai vechi și mai noi, asistă la un prezent mutilant, descrie întâmplări de pe frontul din vest și de pe frontul din est, își amintește fel și fel de povești din interbelicul bucureștean și din trecutul familiei, totul țesut pe urzeala unor cifre și numere care dau iluzia că absurdul lumii are un sens. (Editura Polirom). Am discutat cu Filip despre literatura est/ central-europeană și despre cum văd lumea diferit scriitorii din această parte a lumii, despre ce înseamnă captivitatea istoriei și curajul de a nu te înregimenta de partea puterii politice indiferent de culoarea sa ideologică, dar și despre ce înseamnă să trăiești și să vezi realitatea cu ochii și mintea unui personaj, cu alte cuvinte, să faci pactul ficțional în cel mai serios mod cu putință. 

At this year's edition of the Transilvania International Film Festival, I am talking to Muriel  D'Ansembourg, the director of Truly naked, her first feature film. In Truly naked, Alec, an introverted teenager, has always viewed life through the lens of his father’s pornography business. When they relocate from London to a sleepy seaside town, Alec hopes for a fresh start, trying to make friends without revealing his unconventional life. Everything shifts when he meets the fiercely independent Nina, whose convictions redefine the world he has grown up in, changing his understanding of sexuality and desire.  

Malul Vânăt / A River’s Gaze, primul film din trilogia despre iubire în mediul rural, semnat de regizoarea Andreea Cristina Borțun și primul proiect românesc susținut de actorul american de origine română Sebastian Stan se lansează în premieră națională la TIFF 2026 în cadrul Zilelor Filmului Românesc. Filmul este o dramă antropologică ce adoptă o abordare aproape unică în cinemaul românesc: distribuția este formată în proporție de peste 60% din actori neprofesioniști din satele unde Andreea Cristina Borțun a realizat documentarea pe teren timp de șase ani (2017–2022), iar filmările s-au desfășurat pe durata a patru anotimpuri, pentru a surprinde ciclul naturii și al vieții rurale. Am discutat cu Andreea Borțun despre dramaturgia elastică care a stat la baza construcției filmului Malul vânăt și a protagonistei sale, Lavinia, o mamă singură care se luptă pentru a oferi o viață mai bună fiului ei de 14 ani, Dani, într-un sat din sudul României. Pe fondul migrației spre Vest și al transformărilor sociale, visul Laviniei de a renova casa lor și de a trăi o viață liberă de constrângerile pe care comunitatea sa i le impune.

Poet, prozator, traducător, profesor al Facultății de Litere a Universității Lucian Blaga din Sibiu, activist și intelectual public, Radu Vancu este una dintre cele mai importante voci ale literaturii române actuale. Am stat de vorbă cu prilejul apariției anul trecut a romanului Paradis și a reeditării romanului Transparența, ambele la editura Polirom. Deși este un roman distopic, în lumina conflictelor militare nenumărate de astăzi, criza morală descrisă în Paradis devine din ce în ce mai probabilă, în timp ce spectrul unui regim totalitar dedicat ștergerii umanului în numele unui Bine abstract devine o posibilitate din ce în ce mai realistă. În lumina acestei noi configurații politice, la cel de-al 48-lea episod al Podcastului Narativ, am discutat cu Radu Vancu despre posibilitățile literaturii și ale conștiinței scriitorilor de a se opune instaurării barbariei și de a apăra demnitatea umană (Cezar Gheorghe). 

In the 47th episode of Podcastul Narativ, I am speaking with Will Evans, the founder and CEO of Deep Vellum Publishing, which has published Romanian writers like Mircea Cărtărescu (Solenoid and Theodoros, Translated by Sean Cotter) and Magda Cârneci and Will publish Tatiana Țîbuleac, The Summer My Mother Had Green Eyes (translated by Monica Cure).

În timpul Salonului Internațional de carte Bookfest 2025 (28 Mai -1 Iunie), scriitorul portughez José Luís Peixoto a venit la București pentru a vorbi despre romanul Câinii din Galveias, cea mai recentă carte apărută în limba română în colecția ANANSi a editurii Trei, în traducerea Siminei Popa. Pentru toți copiii care și-au lăsat copilăria pe acele străzi, pentru toate iubirile care s-au înfiripat la petrecerile din salonul societății filarmonice, pentru toate promisiunile făcute bătrânilor care se așezau la ușă în serile de august, pentru toate mamele care și-au crescut copiii pe băncile de piatră, pentru toate poveștile comentate în piața mare, pentru toți anii de muncă și de praf din acel sat, pentru toate fotografiile smălțuite de pe mormintele din cimitir, pentru toate orele anunțate de clopotul bisericii, împotriva morții, împotriva morții, împotriva morții, oamenii mergeau pe acel drum., scrie Peixoto în Câinii din Galveias. Am vorbit cu scriitorul portughez despre cum arată satul său natal în literatura sa și despre sensul pe care filiația o joacă în scrisul său.   Credit foto: Ciprian Măceșaru

Vorbesc cu Andrei Gorzo despre cartea Ce am învățat de la Graham Greene: O istorie de familie, publicată pe final de 2024 la Editura Polirom. În cadrul podcastului, Andrei vorbește despre ce a însemnat să scrie o biografie dedicată vieții tatălui său, despre cum și-a trăit doliul în urma morții acestuia în 2019.

Linia Kármán este granița imaginară care separă Pămîntul de spațiul cosmic și dă titlul celui mai recent roman din trilogia satului C. (începută prin romanele O formă de viață necunoscută și Vîntul, duhul, suflarea), publicată în ultimii ani de Andreea Răsuceanu. Cea de-a treia carte a seriei revizitează o parte dintre personajele din primele două romane, cu prilejul drumului pe care protagonista și naratoarea din primul roman îl fac pentru a revizita C.-ul, satul mitic în care familia sa s-a format și pe care l-a părăsit pentru alte zone ale țării sau pentru alte țări europene. Am vorbit cu Andreea Răsuceanu despre rolul pe care romanul Linia Kármán îl joacă în contextul întregii trilogii, despre construcția vocilor narative și a tehnicilor stilistice menite să le susțină. Conversația abordează și perspectiva pe care cartea o oferă asupra experienței diasporice și a modului în care se poate scrie despre recuperarea unei identități fracturate, de tipul celei întrerupte în urma traumei sau a înstrăinării exilice (C.Gh.).