Noi venim din viitor

Există un gest mic pe care îl facem de mii de ori fără să ne gândim. Apăsăm pe butonul „play”. O voce se aude în mașină, în bucătărie sau în căștile cuiva care aleargă prin parc la șapte dimineața. Nu o vedem dar ne poate schimba ziua. Florin Roșoga a construit, episod cu episod, o astfel de voce. Are la activ peste cinci sute de conversații cu antreprenori, fondatori, oameni care au pornit de la zero și care au avut curajul să povestească nu doar reușitele ci și căderile lor. Este o bibliotecă vie a României care muncește, care greșește și care o ia de la capăt. Florin conduce o agenție de marketing digital. Scrie cărți despre timp, despre disciplină, despre limita pe care ne-o fixăm singuri, fără să știm, înainte ca viața să ne-o fixeze. Dar dincolo de titluri rămâne un om care ascultă. Și care a înțeles devreme că, într-o lume plină de zgomot, ascultarea a devenit calea care ne dă sens. Astăzi schimbăm rolurile. Cel care pune întrebările primește întrebări. Vorbim despre drumul lui, despre ce înseamnă să construiești ceva durabil în România și despre o țară care a trecut, într-o singură generație, de la telefonul cu fir la inteligența artificială. Mai multe despre el și proiectele lui puteți afla la adresa: florinrosoga.ro

Uneori intrăm pe rețelele sociale și ieșim mai obosiți decât am intrat. Scroll, zgomot, notificări. SoNexy s‑a născut tocmai din această oboseală. E singura rețea unde nu share‑uiești haosul zilei ci modul în care înveți, crești și îți faci viața mai buna. Invitații de astăzi la „Noi venim din viitor” sunt Tiberiu Florea și Anastasia Roncea, doi oameni care au ales să construiască, din București, nu încă o aplicație de social media, ci un spațiu digital în care învățarea, relațiile și wellbeing‑ul îsi dau mîna. Anastasia este cea care traduce ideile în functionalitati si statii de învatare (vom vedea ce sunt acelea). Tiberiu este vocea și chipul comunității. Ei aduc împreuna oameni, povești, evenimente și transformă SoNexy dintr‑o simpla aplicatie într‑un fel de sufragerie digitală pentru cei care vor să se cunoască mai bine pe ei înșiși și pe ceilalți. Puteti accesa aplicatia si pe IOS si pe Android sau la adresa : sonexy.com În emisiunea de astăzi povestim despre ce oferă SoNexy utilizatorilor individuali și companiilor, despre parcursul lor de business și de viață. Plecam de la primele stagii ale proiectului până la ambiția declarată de a deveni „Spotify pentru învățare”. Vom explora împreuna cum poate o aplicație făcută aici, în România, să ne dea înapoi ce ne-au luat anii de scrolling : sens, energie și comunitate. Mai multe despre ei si proiectele lor puteti afla la adresa : sonexy.com

Uneori, în România, poveștile despre tehnologie încep cu „n‑am avut buget” și se termină cu „am făcut ce-am putut”. Povestea lui Emil Muthu nu începe și nu se termină așa. El vine din generația de antreprenori care au stat ani de zile cu mintea în cod, cu ochii la produse care nu prindeau încă, cu investitori greu de convins și cu nopți în care te întrebi dacă nu cumva viitorul tău e, poate, în altă parte. Și totuși, a rămas. Aici, în România. Și a construit mai departe. Este fondator și Managing Partner la Neurony, o companie care nu vinde doar „software” ci ajută organizațiile să‑și rescrie, la propriu, felul în care funcționează, integrând inteligența artificială în operațiuni, recrutare, procese și decizii. Din Neurony s‑au născut și au crescut startup‑uri precum ialoc, Yarooms, Jobful sau Recrutopia, proiecte care au demonstrat că din București poți construi produse folosite în toată lumea, chiar dacă la început totul pare doar o idee desenată pe un șervețel. Emil e antreprenorul care a trăit și partea de „doi ani fără rezultate”, și momentul în care vezi, în sfârșit, prima manifestare clară de succes. Și exact despre această tranziție vrem să vorbim astăzi la „Noi venim din viitor”. Vom povesti despre proiectele lui, evoluția startup‑ului Neurony și a celor la care a contribuit înainte, despre România în cursa noilor tehnologii și despre podcastul „Rewired” pe care îl moderează alături de Marius Ciurariu. „Rewired” nu e doar un podcast despre AI și business ci despre cum îți rescrii identitatea, fricile și obiceiurile ca să reziști într‑o lume în care tehnologia te obligă să fii o versiune tot mai lucidă a ta. Îl vom întreba pe Emil nu doar „cum” a făcut toate aceste lucruri ci și „cine” a trebuit să devină ca să treacă prin ani în care nimic nu se vedea la suprafață și totuși să rămână în joc. Mai multe despre el și proiectele lui puteți afla la adresa: neurony.ro

Într‑o lume în care inteligența artificială ne rescrie scenariile de viata, optimizează procese și ne împinge spre decizii tot mai rapide, apare o întrebare simplă și puternică: ce fel de lider vrea să fie, de fapt, omul din spatele ecranului? În fața algoritmilor și a dashboard‑urilor, leadershipul feminin aduce pe masă altceva decât performanță rece: aduce grijă, etică, voce si curajul de a ține cont de oameni, nu doar de cifre. Invitatele de astăzi la „Noi venim din viitor” sunt Gina Matei și Camelia Neacșu, două femei care lucrează cu lideri fix la intersecția dintre tehnologie și umanitate. Gina, leadership coach, este acreditata Professional Certified Coach la International Coaching Federation. Este EMBA, Executive Master of Business Administration și lucreaza pe mai multe proiecte de business. Camelia Neacsu are o experiență solidă de management și dezvoltare de oameni din pozitia de HR Manager la compania Romastru Trading. Impreuna au creat „Lider dePlin”, un spațiu în care liderii – în special femeile în poziții de decizie – învață să își folosească vocea, emoțiile și discernământul ca să nu fie doar utilizatori de AI, ci arhitecți ai modului în care tehnologia ne schimbă viețile. În emisiunea de astăzi vom vorbi despre leadership feminin în era inteligenței artificiale si despre de ce avem nevoie de programe distincte pentru femeile‑lider. Vom explora competențele care devin critice : empatie, gândire critică, curajul de a pune la îndoială propriile prejudecati. Vom vedea de asemenea cum putem construi sinergie reală între stiluri feminine și masculine de leadership ca să nu ne anulăm unii pe alții, ci să ne amplificăm. „Lider dePlin” nu este doar un program, e un laborator în care viitorul se testează în conversații. Este vorba despre cum arată o organizație în care deciziile luate împreună cu AI nu pierd din vedere oamenii, diversitatea și demnitatea fiecărei voce din echipă. Mai multe despre ele si programele lor puteti afla pe Linkedin si pe Instagram la : “Lider dePlin”.

Uneori, în România, succesul vine la pachet cu o scuză: „n‑am făcut chiar mare lucru, am avut noroc”. Și poate tocmai de asta avem nevoie, azi, de oameni care să ne învețe să nu ne mai cerem iertare pentru ambiție, pentru idei mari, pentru faptul că vrem să jucăm într-o ligă mare și nu doar „să ne descurcăm”.  Invitatul emisiunii de astăzi la „Noi venim din viitor” este Mihnea Crăciun, Managing Director la Endeavor România, omul care lucrează zi de zi cu fondatori de startupuri care nu se mulțumesc să fie „ok” la nivel local, ci vor să scaleze regional, global, să ridice runde serioase și să devină povești de referință.     Endeavor România e mai mult decât un birou local: e un motor care împinge antreprenorii români să gândească în cohortă, în ecosistem, în „high impact entrepreneurship”, să‑și depășească modestia programată și să învețe să își spună povestea la scară mare.    În emisiunea de astăzi vom vorbi despre misiunea și proiectele Endeavor România, despre startupurile pe care le însoțește pe drumul de la o „idee bună” la o „companie care schimbă jocul” si despre cum poate evolua România în contextul noilor tehnologii și al transformării digitale.    Vom vorbi despre spiritul antreprenorial românesc, de unde vine, ce îl frânează, cum îl putem impulsiona. Vom povesti si despre vizita în România a Lindei Rottenberg, co‑fondatoarea Endeavor, care ne-a onorat cu prezenta ei la Bucuresti.    Vom explora și parcursul de business și de viață al lui Mihnea Crăciun: cum ajungi să fii omul care deschide uși, care conectează capitalul cu talentul și ajută fondatorii să treacă de la „thinking small” la „thinking big”.    Mai multe despre el si proiectele ei puteți afla la adresa : romania.endeavor.org 

În România se vorbește des despre „proiect de țară” dar rareori îl punem în centrul lucrurilor care chiar ne schimbă viitorul. Este vorba despre educația copiilor și a profesorilor, despre cultura care ne antrenează gândirea critică și sensibilitatea, și despre climă, sau felul în care trăim pe această planetă fără să o epuizăm. Băncile par ca se află, de multe ori, în afara acestei conversații. În realitate, există oameni care folosesc puterea financiară ca să investească exact în aceste trei axe. Flavia Popa este unul dintre ei. Este secretar general al BRD – Groupe Société Générale. Din poziția ei, coordonează nu doar guvernanța și comunicarea unei bănci sistemice, ci și direcțiile de responsabilitate socială prin care BRD investește, pe termen lung, în educație, în cultură și în proiecte legate de climă. Climate Change Summit, programele educaționale și susținerea unor inițiative culturale precum Scena9 nu sunt doar sponsorizări elegante, ci piese dintr‑o construcție mai mare. In spatele tuturor acestor proiecte sta ideea că un sistem financiar responsabil poate contribui la un proiect de țară în care copiii învață mai bine, oamenii gândesc mai profund, iar deciziile de azi iau în serios viitorul planetei. Am invitat-o astăzi la „Noi venim din viitor” pe Flavia Popa cu care vom povesti despre aceste proiecte dar și despre parcursul ei de business și de viață. Despre drumul de la avocatură și juridic bancar la rolul de arhitect al dialogului dintre bancă, societate și autorități. Vom explora împreuna cum arată, din interior, responsabilitatea de a decide unde se duc resursele – spre ce fel de educație, ce fel de cultură, ce fel de inițiative climatice – și despre ce înseamnă să pui „mult suflet în tot și în toate” într‑un univers dominat de cifre dar în cautare de sens. Mai multe despre ea si proiectele ei puteți afla la adresa : brd.ro.   Emisiunea ”Noi venim din viitor”, la RFI România, vineri 4 septembrie 2026 de la 17h30 la 18h00 și în reluare sâmbătă 5 septembrie după știrile de la ora 11h00

Monica Zara știe că viitorul nu se construiește doar în cod ci și în săli de conferință în care ideile de business capata carne si se trezesc la viata. La fiecare ediție How to Web, mii de oameni intră într-o sală și ies cu altă hartă în minte : despre produse, investiții, echipe și despre ce înseamnă, de fapt, să crești un startup din România până la celalalt capat de lume. Anul acesta conferinta se va derula de pe 6 pîna pe 8 octombrie la Face Convention Center din Bucuresti. Cei interesati sa participe pot achizitiona biletele pentru acces la adresa : howtoweb.co Am invitat-o pe Monica la „Noi venim din viitor” ca sa povestim despre aceasta conferinta devenita reper pe harta comunitatilor de tech din România, Europa si cele patru colturi ale lumii. Monica este Partner & Head of Conference la How to Web, femeia care țese în culise programul acestei conferinte. Ea aduce pe aceeași scenă fondatori, investitori, product geeks și oameni care visează să fie „the next big thing”. Monica transformă un simplu eveniment într‑un spațiu de întâlnire între idei, capital și povești de viață. Vom vorbi despre ediția de anul acesta a conferintei How to Web si despre parcursul ei de business de la primele proiecte până la momentul în care a ajuns să joace în liga mare a conferințelor tech. Vom explora împreuna ce înseamnă, pentru ea, să lucreze în fiecare zi cu oameni care, zic eu, „vin din viitor”. Mai multe despre ea si proiectele ei puteti afla la adresa : howtoweb.co. Tot acolo puteti achizitiona si biletele pentru acces la aceasta conferinta de exceptie care va avea loc de pe 6 pîna pe 8 octombrie la Face Convention Center din Bucuresti.

Mirosul unei cafele bune îți oprește, pentru o secundă, lumea. Cana rămâne nemișcată în mână, sunetul orașului se dă mai încet și îți amintești că ești viu. Apoi apeși din nou „play” pe ziua care urmează. În spatele acestei mici pauze există oameni care prăjesc, testează, greșesc, o iau de la capăt, doar ca tu să ai, dimineața, cinci secunde de adevăr în ceașcă. Unul dintre ei este Radu Ioan Mânea, omul din spatele Papa Jacques Coffee, prăjitoria artizanală care a crescut dintr-un garaj plin de boabe și experimente într-un brand iubit de coffee geeks și de oameni care, pur și simplu, vor să bea ceva bun.În ediția de astăzi la „Noi venim din viitor” povestim cu Radu despre cum a ajuns din pasiune pentru cafea la antreprenoriat, despre prăjitorii, târguri, nopți pierdute și boabe arse care l-au adus până aici.Vom explora împreuna ce înseamnă să construiești un business dintr-un produs pe care oamenii îl beau în fiecare zi fără să se gândească la el. Vorbim despre origini, ferme, terroir și procesare, dar mai ales despre ce poveste putem spune iubitorilor de cafea ca să aprecieze altfel ceea ce au în ceașcă. Nu ca pe un combustibil, ci ca pe o mică întâlnire cu lumea.Mai multe despre el si proiectele ei puteți afla la adresa: papajacques.ro.

Într-o lume în care munca se mută în cloud, dar oboseala rămâne în corpul nostru, modul în care ne plătim oamenii nu mai poate fi redus la un fluturaș de salariu. Între facturi, griji și notificări, adevărata întrebare este: ce îți dă, de fapt, energie să mergi mai departe? O sumă în plus sau sentimentul că cineva are grijă de tine ca om, nu doar ca „resursă umană”? Invitata emisiunii de astăzi este Elena Pap, una dintre vocile care au reinventat ideea de beneficii extrasalariale în România. De peste 20 de ani în Up România, a transformat compania dintr-un emitent de tichete de masă într-un ecosistem digital de carduri de masă, vacanțe culturale și platforme flexibile.Astăzi conduce businessul nu doar aici, ci pe întreaga regiune Eurasia. Sub coordonarea ei, Up România a devenit un laborator în care se testează cum poți să pui la aceeași masă performanță, sustenabilitate și tehnologie. Toate astea într-o țară care încă încearcă să recupereze decalaje la infrastructură, digitalizare și educație.În această ediție de la „Noi venim din viitor” vorbim cu Elena despre cele mai noi proiecte Up România și despre felul în care modul în care ne recompensăm oamenii poate rescrie, încet, contractul nevăzut dintre angajat și angajator.Up România a câștigat locul 1 la nivel mondial în programul Challenge al Camerelor de Comerț și de Industrie Franceze și continuă un proiect de împădurire la Lipănești, plus un festival, FestivUp, care promite să aducă împreună comunitate, natură și business.Mai multe despre ea și proiectele ei puteți afla la adresa: upromania.ro

Un litru de lapte, o pâine, un kilogram de roșii, o pungă de mălai. Le punem în coș fără să ne gândim prea mult. Cineva, undeva, a avut însă de ales între secetă și irigații, între investiții și datorii, între pământ și politică. Ferma viitorului nu mai este doar un câmp cu tractoare, ci un nod de tehnologie, climă, capital și reguli europene care se schimbă chiar acum, în negocieri despre PAC (Politica Agricolă Comună), PNRR și strategii pentru zootehnie până în 2040. Invitații ediției de astăzi la „Noi venim din viitor” sunt doi oameni care văd această transformare în direct. Cristina Cionga este directoare adjunctă la Forumul Agricultorilor Profesioniști din România și o specialistă redutabilă în politici agricole europene. Este conectată la Bruxelles și urmărește cum se scrie noua politică agricolă comună după 2027, cum se negociază bugetele prin PNRR și ce înseamnă pentru fermieri Strategia Uniunii Europene pentru zootehnie. Teofil Dascălu este președinte al Consiliului Director al Forum APPR și fermier. Este antreprenorul care testează viitorul direct în fermă, la Frizon Grup, pe sol monitorizat cu senzori, tehnologii pentru secetă, economie circulară și agricultură de precizie. E vorba de oameni și de utilaje puse în slujba unei agriculturi care vrea să rămână sustenabilă și competitivă, nu doar una de supraviețuire. Împreună vom încerca să răspundem la întrebarea incomod de simplă: cine ne va hrăni în 2040 și cum va arăta ferma viitorului prinsă la intersecția dintre climă, tehnologie și politică publică? Vom explora împreună ce trebuie să facă România – de la miniștri până la fermieri și consumatori – ca să trateze agricultura nu ca pe un sector „tradițional” care primește despăgubiri după dezastru, ci ca pe un sector de viitor care planifică prevenția, investiția și reziliența.   Mai multe despre ei și proiectele lor puteți afla la adresa: forumulappr.ro.