Despre Holocaust

Mai bine de 70 de ani, pădurea Vulturi din comuna Popricani, jud. Iași, a adăpostit urmele atrocităților înfăptuite în vara anului 1941. Rămășițele a zeci de femei, copii, bătrâni și bărbați au fost scoase la suprafață din două gropi comune în 2010, respectiv 2019, după decenii de tăcere. Cine au fost făptașii? Care era profilul victimelor? Care a fost mobilul crimelor? Cum au decurs cercetările? Într-un dialog moderat de Elisabeth Ungureanu, realizat cu Irinel Rotariu, procurorul militar care a coordonat cercetarea penală în cazul gropilor comune de la Popricani.Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Introducerea disciplinei Istoria evreilor. Holocaustul în trunchiul comun al învățământului liceal și profesional din România a generat un dialog intens, cu opinii pro și contra. Dar cum privesc elevii noua disciplină?  Ce a adus în plus noua oră de istorie? Cât de relevantă este istoria Holocaustului astăzi și de ce este studiată alături istoria evreilor în România? Ana Bărbulescu, cercetător la Institutul „Elie Wiesel” i-a invitat pe Alexia Constantinescu și Andrei Nete, elevi la Colegiul Național „Iulia Hașdeu” din București, la un dialog deschis despre noua materie și rolul ei în formarea unor cetățeni activi civic.Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Ne place sau nu, ziduri din orașele noastre au devenit spații unde comunități diverse își proiectează nemulțumirile, frustrările, revendicările, mesajele politice sau abilitățile artistice. Adesea, le evaluăm pe toate ca parte a aceleiași forme de manifestare pe care unii o numesc arta urbană, iar alții vandalism.Ce este de fapt arta urbană? Permite ea manifestarea discursului instigator la ură ?Despre convergența și divergența dintre arta urbană și manifestările radicale, despre rolul și locul artiștilor în combaterea discursului instigator la ură, despre responsabilitate, într-un dialog cu Robert Obert, artist urban.Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Contextul socio-politic din ultimele luni a evidențiat mai mult ca oricând atitudinile extremiste, antisemite în România. Debutul lor nu este însă unul recent. Despre factorii care favorizează manifestarea discursului instigator la ură, despre narațiunile predilecte și adaptarea lor la spațiul autohton, monitorizarea din mediul online și limitările aferente, într-un nou episod al podcast- ului „Despre Holocaust” cu Adina Marincea, cercetător la Institutul „Elie Wiesel” și Călin Georgia, cercetător Funky Citizens. Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

La un an de la introducerea disciplinei obligatorii Istoria evreilor și a Holocaustului, la nivelul clasei a XI-a, Ana Bărbulescu îi invită la dialog pe cei care s-au confruntat în mod direct cu provocarea generată de această disciplină. Profesorul de istorie Sorin Langu și inspectorul de istorie Loredana Ciobanu ne împărtășesc din experiența profesorilor și a elevilor și ne vorbesc despre provocări, nevoi și rolul complex al unei astfel de discipline în inspirarea unor valori specifice unei societăți democratice, deschisă spre dialog intercultural.Un dialog despre cât de importantă este abordarea în predarea unei astfel de discipline? Sunt profesorii din România pregătiți pentru ghidarea elevilor în aprofundarea unei astfel de teme? Care au fost așteptările, dar provocările?Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Indiferența, ignoranța și tăcerea sunt complementare discursului instigator la ură. Atrocitățile comise în perioada celui de-al Doilea Război Mondial au fost posibile nu doar din cauza atitudinilor și acțiunilor extremiste, ci și datorită indiferenței. Istoria Holocaustului însă, ne demonstrează că, pe fundalul unei barbarii, umanitatea se poate manifesta, numai dacă spiritul civic estre treaz.Despre cei care ne-au arătat că se poate și altfel, despre riscuri asumate, dar mai ales despre motivele celor care au reacționat; despre Drepți între Popoare, într-un dialog cu Doru Liciu, directorul Arhivelor Diplomatice Române.Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

La peste 80 de ani de la  acțiunile care au mutilat viețile celor considerați ALTFEL, amintirea acelor evenimente încă lasă urme adânci și influențează prezentul urmașilor. Cum duc aceștia mai departe traumele părinților, ale bunicilor? Ce rol se atribuie memoriei în procesul de transformare și deschidere a unei societății? Cum a evoluat societatea din România în raport cu minoritatea romă? Cât de prezente sunt încă stereotipurile? Sunt întrebări la care încercăm să aflăm un răspuns în dialogul moderat de Petre Matei, cercetător al Institutului, cu Ciprian Costache, urmaș al unui supraviețuitor rom, deportat în Transnistria.Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Cum devii antisemit, rasist sau extremist? Ce mecanisme încurajează tinerii să adere la retorica, atitudinile și comportamentele extremiste? Sunt necunoașterea, ignoranța și indiferența piloni ai extremismului? Cum se raportează românii la alteritate și care este rolul pe care ni-l asumăm în construirea unei societăți în care ne dorim să trăim? Cât de mult înțelegem din ce se întâmplă în mediul online și care e impactul rețelelor de socializare în răspândirea narațiunilor extremiste în rândul tinerilor? Un episod în care Marius Cazan și sociologul Gelu Duminică ne invită să reflectăm la cum putem deveni schimbarea pe care ne-o dorim!Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

În urmă cu 20 de ani, România făcea un pas important spre asumarea responsabilității pentru atrocitățile comise de statul român în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Pe 22 octombrie 2003, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România, prezidată de Elie Wiesel își începea activitatea. Un grup internațional de istorici, din România, Statele Unite ale Americii, Franța, Germania, Israel și reprezentanți ai comunității evreiești s-au reunit și au deschis calea spre cercetarea acestei părți din istoria României, o istorie care timp de zeci de ani a fost îngropată în tăcere, negare, uitare.Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Dialogul dintre Marius Cazan și Emanuel Grec continuă cu o discuție despre ASUMARE. Despre cum se raportează societatea din România de astăzi la trecutul traumatic al exterminării populației evreiești și rome în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Despre mituri, confuzii, distorsionări și promovarea memoriei publice a celor condamnați pentru crimele comise în timpul Holocaustului din România.Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!