Integrarea copilului emigrant

Carmen Tiderle, copywriter, a început să scrie poezii pentru propriii copii atunci când și-a dat seama că literatura clasică nu are nicio șansă să ajungă la mintea și sufletul lor. Și pentru că a obținut interes și hohote de râs din partea copiilor, a continuat să scrie și a început să publice. Scrie despre elfii care-și fac selfie, despre Ștefan cel Mare care se luptă cu turkey, despre sconcși care mănâncă fasole și șosete care rămân fără pereche. În acest episod al podcastului Părinte cu minte, Carmen Tiderle vorbește despre cum a reușit să-i facă pe copii și pe părinți interesați de poezie, despre evenimentele de tip stand-up poetry pe care le face în școli și despre cât de important este să le oferim copiilor cărți care le deschid mintea, care îi provoacă să gândească, scrise pe teme adecvate vârstei lor și în limbaj accesibil.

De ce ai vorbi cu copiii tăi despre sex? Dar despre pornografie? De ce le-ai spune, încă de la grădiniță, cum se numesc și cum funcționează organele genitale? Nu sunt oare prea mici? Nu le dai idei nepotrivite? Sunt întrebări legitime pe care și le pun părinții, întrebări la care răspunde în acest episod psihoterapeutul Oana Cobeanu. Veți afla de ce este important ca cei mici să afle, în primul rând de la părinți, informații despre corpul lor, despre limite și abuzuri, despre viața sexuală adevărată versus ficțiunea de pe internet. Iată principalele întrebări la care găsești răspunsuri în acest episod:  De ce este important să le vorbim copiilor despre sex și sexualitate? La ce vârstă începem să le vorbim copiilor despre sex și cum alegem momentul? Care sunt noțiunile pe care trebuie să le aibă copiii pe această temă, în funcție de vârstă? Cât de multe detalii le oferim? Care sunt limitele și cum le stabilim? Ce facem când copiii resping orice discuție pe această temă? Ce le spunem copiilor despre pornografie și cum reacționăm când aflăm că au văzut filme de acest fel? Ce riscăm în cazul în care nu le vorbim copiilor despre sex, sexualitate, pornografie?

Dacă ai ajuns în punctul în care visezi zi de zi, cu ochii deschiși că pleci singură de acasă, ca să scapi de griji, departe de copii și de partener, e foarte posibil să te confrunți cu sindromul de burnout. Ai senzația că nimeni nu te înțelege, că toți așteaptă de la tine să le oferi totul pe tavă, când tu nu mai ai de fapt resurse și energie pentru nimic. Ești dezamăgită de cei din jur și, mai ales, dezamăgită de tine însăți pentru că nu reușești să fii mama și femeia care le face pe toate perfect.  Am invitat-o pe Alina Pop, psihoterapeut specializat în burnout parental, să ne vorbească despre epuizarea mamelor și despre soluțiile care le pot reechilibra. Iată întrebările la care a răspuns pshihoterapeutul:  Cum știm dacă suferim de burnout sau de oboseală? Care sunt semnalele care ar trebui să ne alarmeze? Cum se schimbă relația cu copiii și cu partenerul când mama este epuizată? Care sunt soluțiile pentru a depăși starea de burnout? De ce ajung mamele la epuizare? 

Familia Hajoș, formată din doi adulți, trei copii și un cățel, s-a mutat  într-o autorulotă și a pornit să colinde lumea, pe termen nedefinit. Părinții muncesc de pe drum: mama ilustrează cărți pentru copii, iar  tatăl e fotograf. Băieții, care au 7 și 11 ani, învață în sistem homeschooling și explorează zi de zi locuri fascinante.    Familia a plecat de o jumătate de an din România și a vizitat până acum, pe îndelete, Turcia și Grecia. Am invitat-o pe Oana Hajoș să ne spună de ce sunt importante călătoriile pentru copii și cum e viața de mamă  când ești mereu pe drum, cu trei copii într-o autorulotă. Puteți urmări aventurile familiei Hajos pe Facebook, Youtube și Instagram.

După doi ani de pandemie, care ne-au obosit psihic pe toți, părinți și  copii, iată-ne cu un război la graniță! La TV și pe internet vedem  imagini dramatice, la radio auzim povești cutremurătoare și știri  alarmante. Copiii ne simt frica, ba chiar o preiau, și pun întrebări.  Cum le răspundem? Ce vorbim cu un copil mic despre război? Dar cu un  copil mare? Psihoterapeutul Corina Dobre răspunde, în acest episod, la  următoarele întrebări:   Ce le spunem copiilor despre războiul din Ucraina, în funcție de  vârstă?  De ce este important să discutăm cu ei despre război și ce se întâmplă dacă nu le spunem nimic? Ce impact are războiul asupra copiilor care îl trăiesc?  Ce impact au imaginile de la TV asupra copiilor noștri?  Îi lăsăm sau nu pe copii să ne vadă propriile temeri și îngrijorarea  privind războiul?  Ce să facem pentru a ne reduce anxietatea și pentru a-i liniști pe  copii?

Pentru orice părinte, este dureros și frustrant când propriul copil este victima bullyingului la școală,  la grădiniță sau la locul de joacă. De multe ori, părinții află târziu ce se întâmplă, pentru că victimele se blochează și se tem să mărturisească faptul că sunt agresate. Există, însă, o serie de semne care arată că celui mic i se întâmplă ceva: dureri de burtă sau de cap, somn agitat, nervozitate, tristețe etc. În acest episod al podcastului „Părinte cu minte” aflăm de la psihoterapeutul Meri Pițigoi cum putem preveni și gestiona situațiile de bullying: Cum ne putem ajuta copiii să iasă din postura de victimă? Cum îi putem pregăti, încă de la grădiniță, pentru a nu ajunge într-o astfel de situație? La cine trebuie să apelăm când copiii sunt agresați fizic sau verbal în mod constant? Care este profilul copilului care cade cel mai frecvent victimă a bullyingului? Care sunt efectele bullyingului pe termen scurt și pe termen lung atât pentru victimă, cât și pentru agresor? Acest episod al podcastului „Părinte cu minte” este realizat cu sprijinul Sameday, ca parte din campania #returlahateculove.

Din ce în ce mai mulți români aleg să emigreze când copiii lor merg deja la școală, ceea ce face ca acomodarea și integrarea să fie mai dificile. Mihaela Tudorică este mama unui băiețel de 6 ani, aflat acum în plin proces de integrare într-o școală din Barcelona. Mihaela povestește cum a fost ajutat copilul ei, de către familie și specialiști, să treacă de la reticență și furie față de noul colectiv la plăcerea de a învăța și a merge la școală. De asemenea, ea arată ce a însemnat emigrarea pentru familia lor, de la provocări legate de birocrație și obținerea unui loc de muncă, la fascinația vieții într-un oraș multicultural, plin de culoare.