Humanitas Podcast

„Teze și antiteze la Paris”, emisiune inedită cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca realizată în decembrie 1989 selecție

Tatiana Niculescu în dialog cu Cristian Preda și Cătălin Striblea despre volumul „Singur. Viața lui Mihail Sebastian“ Născut într-o familie de evrei cu veche tradiție în Țările Române, Mihail Sebastian a trăit însă în cea mai zbuciumată epocă din istoria modernă a Europei. S-a născut la Brăila, înaintea Primului Război Mondial, a citit, a scris, a iubit și a călătorit înaintea celui de-al Doilea, a cunoscut teroarea antisemită părăsit de prieteni și a murit pe neașteptate în zorii așezării lumii în matca totalitarismului sovietic. Reconstituirea acestei vieți împletește cu măiestrie contextul istoric și intelectual al vremii cu scrierile gazetărești, cu lecturile, romanele, piesele de teatru și Jurnalul lui, într-un portret mai actual ca oricând pentru Europa zilelor noastre. Cartea este disponibilă în librării și online. Pe site-ul Lib Humanitas este disponibilă cu autograful Tatianei Niculescu: https://www.libhumanitas.ro/singur-viata-lui-mihail-sebastian-tatiana-niculescu-hu003239-1.html

Volum recent apărut în traducerea Mihaelei Dumitrescu în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu la Editura Humanitas Fiction. Noul roman al sciitoarei britanice Anna Hope – cunoscută publicului român datorită bestsellerului „Sala de bal“(Raftul Denisei, 2018) – abordează o tematică actuală de prietenia dintre tinere, condiția femeii moderne, anxietățile și frustrările ei față de maternitate, de întemeierea și păstrarea unei familii, de carieră, de așteptările proprii, mai mult sau mai puțin realiste, și de cele ale societății. Participă: Tania Radu, scriitoare, critic literar și Nicoleta Munteanu, filolog, co-fondatoare alături de Emil Munteanu a proiectului #ALECART. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction. Găsiți cartea în librării, online și pe libhumanitas https://www.libhumanitas.ro/asteptari-anna-hope-fi000705-1.html

Povestea uneia dintre cele mai romantice și mai crude iubiri medievale din Portugalia, dragostea interzisă dintre viitorul rege Pedro I și Inês de Castro. „Fiecare poveste de dragoste poartă în ea pariul veşniciei. Fiecare îndrăgostit vrea ca iubirea lui să treacă dincolo de toţi şi de toate. Şi fiecare îşi preţuieşte aleasa după cum se pricepe, după cum poate şi după cum crede de cuviinţă. Unul îi ridică un palat, altul îi scrie o poezie. Unul o îngroapă în flori, altul îi dăruieşte inele. Unul îi face zece declaraţii pe zi, altul o adoră mut, cu ochii mari. Unul regândeşte lumea de dragul ei, altul ucide. Dar nici unul nu acceptă că ar putea să existe pe lume poveste mai intensă sau mai vie decât a lui.“ — RADU PARASCHIVESCU Găsiți cartea în librării, online și pe libhumanitas https://www.libhumanitas.ro/cu-inima-smulsa-din-piept-radu-paraschivescu-hu000576-3.html

Cartea este recent apărută în traducerea lui Marius Dobrescu în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu la Editura Humanitas Fiction. Încercând să reconstituie, într-un amețitor joc al oglinzilor, o convorbire încețoșată de trecerea anilor și de rolul și miza fiecăruia dintre martorii direcți sau indirecți, cea mai recentă carte a lui Kadare devine o meditație asupra responsabilității și adevărului, asupra fragilității și curajului, scrisă de un maestru al nuanțelor și dilemelor etice. Participă: Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, publicist, scriitor și Marian Voicu, jurnalist TVR, scriitor. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction. Pe 23 iunie 1934, în atmosfera sumbră a Moscovei aflate sub teroare, Boris Pasternak primește un telefon în apartamenul său de pe strada Volhonka. Crede, mai întâi, că este o farsă cam nesărată a unui confrate. Dar se înșală. La celălalt capăt al firului este Kremlinul. Stalin cel temut ar dori să discute despre Osip Mandelștam. De răspunsul lui Pasternak pare să depindă soarta poetului aruncat în închisoare după ce a îndrăznit să-l ia în râs, în versurile sale, pe tiran. Patru ani mai târziu, Madelștam murea într-un lagăr de tranzit din Gulag. Găsiți cartea în librării, online și pe libhumanitas https://humanitas.ro/humanitas-fiction/carte/infruntare-la-nivel-inalt

Participă istoricul Stefano Bottoni, conferențiar la Universitatea din Florența, Ovidiu Nahoi, redactor-șef al Radio France Internationale România, Cristian Preda, profesor de științe politice la Universitatea din București, și Marian Voicu, jurnalist și producător TVR. Volumul „Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară, 1952–1960“ a apărut la Humanitas, în colecția Istorie, în traducerea lui Mugur Butuza. Regiunea Autonomă Maghiară este un subiect aproape necunoscut publicului larg. Cum a fost creat, cum a funcționat și cum a fost abandonat un experiment sovietic, gândit de liderii de la Kremlin în frunte cu însuși Stalin – o regiune cu autonomie pe criterii etnice situată în inima României, locuită în proporție covârșitoare de secui, înapoiată economic, orientată cultural și istoric înspre Ungaria și neîncrezătoare și în marele frate sovietic, și în guvernul de la București? Ce urmăreau sovieticii? Cum trebuiau definiți maghiarii din Transilvania: minoritate națională sau naționalitate conlocuitoare? Ce simțeau secuii? Care au fost relațiile locuitorilor regiunii cu Ungaria? Ce atitudine au avut autoritățile române? Cum se desfășura viața economică, politică, socială, culturală în R.A.M.? De ce și cum a fost desființată această entitate? Stefano Bottoni a realizat această primă cercetare monografică a Regiunii Autonome Maghiare prelucrând – într-un stil din care nu lipsesc ironia ori dramatismul – cele mai recente surse de arhivă românești, maghiare, sovietice și britanice (inclusiv izvoare istorice și monografice locale). Cartea este disponibilă în librării și online: https://www.libhumanitas.ro/mostenirea-lui-stalin-in-romania-regiunea-autonoma-maghiara-1952-1960-stefano-bottoni-hu003222-1.html

Volum recent apărut în traducerea lui Doru Mareș în seria de autor dedicată scriitorului de Editura Humanitas Fiction. „Străbătând secolele“, noul ciclu romanesc al lui Eric-Emmanuel Schmitt proiectat în opt volume și inaugurat de Paradisuri pierdute, se arată a fi o poveste de dragoste nemuritoare, care sfidează timpul, și totodată o amplă și amețitoare panoramă a istoriei umanității. Participă: Marius Constantinescu, jurnalist cultural, realizatorul emisiunii #Vizual (TVR3) și Cristian Pătrășconiu, jurnalist. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction. Găsiți cartea în librării, online și pe libhumanitas https://www.libhumanitas.ro/paradisuri-pierdute-strabatand-secolele-i-eric-emmanuel-schmitt-fi000703-1.html

Volum recent apărut în traducerea Justinei Bandol în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu. Cel de-al treilea roman al lui James Salter, „Un joc și o desfătare“, a schimbat pentru totdeauna traiectoria carierei literare a autorului său, propulsându-l în galeria scriitorilor americani de raftul întâi. Fost pilot militar, Salter se decisese încă din anii cincizeci să se dedice total scrisului și publicase două romane care prezentau cu onestitate viața în armată. Un joc și o desfătare ia în stăpânire un teritoriu cu totul nou, explorând relația intens erotică dintre un tânăr american de condiție bună și o modestă vânzătoare dintr-un oraș francez de provincie. Profund liric și senzual, romanul a generat o undă de șoc în rândul publicului cititor și i-a cucerit pe critici prin stilul său. Participă: Justina Bandol traducătoarea romanului, Gelu Diaconu, scriitor, editor coordonator #Omiedesemne și Angelo Mitchievici, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction. Cartea este disponibilă în librării și online: https://www.libhumanitas.ro/un-joc-si-o-desfatare-james-salter-fi000701-1.html

„Viața e simplă“ era deviza lui de tinerețe. Născut într-o familie de evrei cu veche tradiție în Țările Române, Mihail Sebastian a trăit însă în cea mai zbuciumată epocă din istoria modernă a Europei. S-a născut la Brăila, înaintea Primului Război Mondial, a citit, a scris, a iubit și a călătorit înaintea celui de al Doilea, a cunoscut teroarea antisemită părăsit de prieteni și a murit pe neașteptate în zorii așezării lumii în matca totalitarismului sovietic. Reconstituirea acestei vieți împletește cu măiestrie contextul istoric și intelectual al vremii cu scrierile gazetărești, cu lecturile, romanele, piesele de teatru și Jurnalul lui, într-un portret mai actual ca oricând pentru Europa zilelor noastre. Găsiți cartea în librării și online https://www.libhumanitas.ro/singur-viata-lui-mihail-sebastian-tatiana-niculescu-hu003239-1.html

Volum recent apărut în traducerea Corneliei Rădulescu. Violeta – 100 de ani de istorie văzuți prin ochii unei femei fascinante care sfidează provocările destinului cu o imensă forță vitală. În premieră internațională, „Violeta“, noul roman al celebrei scriitoare Isabel Allende, a apărut simultan cu edițiile în spaniolă și în engleză pe 25 ianuarie. Participă: Cristina Stănciulescu, jurnalistă deținătoarea blogului #PeoplePerson, Nona Rapotan, editor coordonator #Bookhub.ro și Sandra Ecobescu, președinte Fundația Calea Victoriei. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction. Isabel Allende: 26 de cărți publicate, traduceri în peste 40 de limbi; peste 75 de milioane de exemplare vândute; 15 doctorate onorifice; peste 60 de premii în peste 15 țări; trei filme de succes și un serial realizate după romanele sale. În 2018 a primit, în cadrul National Book Awards, Medal for Distinguished Contribution to American Letters, fiind prima personalitate scriitoricească de limbă spaniolă căreia i se acordă această distincție. Din 1920, când gripa spaniolă ajunge pe continentul sud-american, până în 2020, când pandemia de Coronavirus răvășește întreaga lume, Violeta del Valle este martora unui secol de răsturnări politice, provocări economice, ideologii nefaste, luptă pentru drepturi și supraviețuire. S-a aruncat în vâltoarea destinului cu o imensă forță vitală, cu entuziasm și curaj, iar la capătul drumului, într-o lungă scrisoare adresată celui mai drag om din viața sa, rememorează tot ce a trăit. Confesiune și bilanț deopotrivă, se întoarce în ea la pasiunile care i-au schimbat traiectoria, la marile iubiri care i-au marcat existența, la perioadele de sărăcie și de prosperitate, la pierderile devastatoare și bucuriile copleșitoare.