Eu cresc - Life coaching pentru copii adolescenți și părinți

În lucrul cu copiii, contează poveștile pe care le spunem, întrebările pe care le punem și activitățile pe care le alegem. Dar mai mult decât atât, contează și felul în care suntem prezenți: cum îi ascultăm, ce observăm la ei și cum îi ajutăm să își recunoască propriile resurse.În înregistrarea webinarului „Lucrul cu copiii: inspirație, instrumente și practică”, îți împărtășesc din experiența mea și îți arăt concret cum folosesc o poveste pentru a deschide o conversație despre comparație, calități personale și stimă de sine.Vei descoperi:🌻 Povestea florii-soarelui care își dorea să fie trandafir și întrebările prin care îi ajutăm pe copii să se vadă cu alți ochi.🌻 Cum putem sprijini un copil căruia îi este greu să spună ce apreciază la el, pornind de la calități pe care le observăm cu adevărat.🌻 Un exercițiu simplu de prezență și cele șase direcții pe care le explorăm în programul EuSuntValoros: prezență, acceptare, responsabilitate, asertivitate, menire și integritate.Dacă ești coach, educator sau îți dorești să începi să lucrezi cu copiii, te invit să urmărești înregistrarea. La final, îți prezint și programul „EuSuntValoros pentru coachi și educatori”, în care împărtășesc, pas cu pas, poveștile, exercițiile și felul meu de lucru.Îmi doresc să pleci din această întâlnire cu inspirație și idei pe care să le aduci în propriile întâlniri cu copiii.▶️ Urmărește înregistrarea și spune-mi: ce idee ai vrea să duci mai departe?Dacă ai ratat oferta de la webinar sau grupa care a început în 29 oct, dă-mi un semn și îți voi spune înainte de a publica termenul pentru următoarea grupă.Până atunci, îți doresc mult succes și numai bine!

Ce înseamnă, de fapt, să fii inteligent? Să știi răspunsurile corecte, să memorezi informații și să urmezi fără greșeală o succesiune de pași? Sau să poți găsi o soluție atunci când întâlnești o problemă nouă, când condițiile se schimbă și când ceea ce ai învățat până atunci nu mai este suficient?Ne preocupăm foarte mult de viitorul copiilor noștri, încercăm să anticipăm provocările pe care le vor întâlni și să-i pregătim pentru o lume pe care nici noi nu o putem prevedea. Dar poate că unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face pentru viitorul lor este să fim atenți la experiențele pe care le trăiesc astăzi.Pentru că noi cultivăm trecutul copiilor noștri, iar acest trecut va deveni una dintre resursele din care ei își vor construi viitorul.În acest episod al podcastului Eu cresc, pornim de la ideile profesoarei de filozofie L. A. Paul despre experiențele care ne transformă și despre relația dintre trecut, prezent și viitor, explorăm perspectiva neuroștiinței asupra creierului ca mașină de predicții, inclusiv rolul experiențelor în construirea și reglarea emoțiilor, și ajungem la o perspectivă fascinantă a biologului Michael Levin asupra inteligenței: capacitatea de a urmări obiective și de a găsi soluții chiar și atunci când condițiile se schimbă.Vorbim despre diferența dintre a reproduce corect o procedură și a înțelege suficient de profund încât să poți folosi ceea ce știi într-o situație nouă, despre felul în care experiențele contribuie la construirea încrederii în sine și despre reziliență ca abilitate de a ne adapta atunci când realitatea nu confirmă ceea ce anticipasem.Și, mai ales, despre ce putem face noi, părinții și educatorii, pentru a le oferi copiilor nu doar răspunsuri, ci experiențe prin care să descopere că pot învăța, pot încerca, pot greși și pot găsi alternative.Pentru că nu îi pregătim pentru un viitor necunoscut oferindu-le toate răspunsurile pe care le știm astăzi, ci ajutându-i să devină capabili să construiască răspunsuri pe care nici noi nu le cunoaștem încă.La finalul episodului vorbesc și despre programele mele SuperEu – Încredere și curaj, EuGăsescSoluții - Flexibilitate cognitivă, EuDecid-Cum funcționează mintea mea, în care copiii de 9–12 ani își dezvoltă aceste capacități prin povești, jocuri, reflecție și experiențe de învățare, și Cum creștem copii rezilienți- pentru părinții care își doresc să crească copii pregătiți pentru un viitor incert.Mai multe informații despre programe aici:https://www.danailies.ro/events/

Ce facem atunci când copilul se înfurie pentru că lucrurile nu se întâmplă așa cum își dorește? Când nu îi iese ceva, când pierde, când trebuie să se oprească din ceea ce face sau când un adult îi cere să facă ceva ce el nu vrea să facă?De multe ori vedem doar furia sau opoziția, dar în spatele lor poate exista și o nevoie tot mai puternică de autonomie și de control asupra propriei vieți.În acest episod vorbesc despre una dintre cele mai importante tranziții ale copilăriei: trecerea de la nevoia de control la autonomie, apoi la agency — sentimentul că sunt un participant activ la propria mea viață, că alegerile și acțiunile mele contează și că, deși nu pot controla tot ceea ce mi se întâmplă, pot influența ceea ce fac mai departe.Vorbesc și despre paradoxul pe care îl trăim ca părinți: ne dorim copii responsabili, cu inițiativă și capabili să ia decizii singuri, dar uneori organizăm atât de mult viața lor, încât le rămân prea puține ocazii în care să exerseze exact aceste lucruri.Poate că întrebarea care îi ajută cel mai mult nu este „Cum fac să fie cum vreau eu?”, ci:„Ce depinde de mine aici?”Pentru că nu vrem să creștem copii care cred că pot controla lumea, ci copii care învață, treptat, să se conducă pe ei înșiși.La finalul episodului vorbesc și despre felul în care construim aceste abilități în programele mele pentru copii: SuperEu, EuSuntValoros, EuGăsescSoluții și EuDecid.🎧 Te invit să asculți episodul și, dacă ți se pare util, să îl trimiți și unui părinte care trece prin aceeași etapă.

Cum îi pregătim pe copiii noștri pentru noul an școlar, într-o lume care se schimbă mai repede decât școala și decât capacitatea noastră de a ne adapta?Pregătirea nu înseamnă doar rechizite, recapitulări și revenirea la un program ordonat. Înseamnă să ne întrebăm ce fel de minte vrem să ajutăm să se dezvolte și dacă vechea rețetă — note bune, o facultate bună și un loc de muncă sigur — mai este suficientă pentru lumea în care vor trăi copiii noștri.În acest episod vorbesc despre perspectiva lui Alison Gopnik asupra celor trei moduri ale inteligenței umane — explorarea, exploatarea și grija — și despre felul în care îi mutăm uneori prea devreme pe copii din spațiul curiozității și al experimentării în cel al obiectivelor, eficienței și performanței măsurabile.Vorbesc, de asemenea, despre profilurile cognitive diferite ale copiilor, despre funcțiile executive aflate încă în dezvoltare și despre inteligența artificială, această „lampă fermecată” care ne poate oferi aproape orice răspuns, dar care nu ne poate spune ce întrebări merită puse și ce obiective merită urmărite.În partea practică a episodului propun BUSOLA pentru noul an școlar, construită în jurul a șase repere:B — Baza biologicăU — Unicitatea profilului cognitivS — Siguranța emoționalăO — Obstacolele potriviteL — Libertatea de explorareA — Autonomia cu ghidajPoate că rolul părintelui nu este să-i construiască celui mic un traseu fără obstacole, ci să creeze mediul în care copilul învață să gândească, să exploreze, să persevereze și, atunci când traseul cunoscut se termină, să aibă curajul și discernământul de a găsi singur un drum.Găsește toate programele mele aici: https://www.danailies.ro/events/

Când spunem „lider”, ne gândim de obicei la cineva care îi conduce pe ceilalți. Dar leadershipul începe mai devreme, în felul în care fiecare dintre noi își conduce propria viață.Într-o lume care se schimbă rapid, copiii nu au nevoie doar de răspunsuri și de drumuri deja construite. Au nevoie să învețe să înceapă chiar dacă nu au toate resursele, să caute oameni care îi ajută să capete încredere și să găsească un drum nou atunci când cel vechi nu mai funcționează.În acest episod al podcastului Eu cresc, trei povești ne ajută să descoperim trei lecții esențiale despre leadershipul propriei vieți:Supa de piatră ne arată că nu trebuie să avem toate ingredientele pentru a începe. Uneori resursele și oamenii apar tocmai pentru că am avut curajul să facem primul pas.Moneda cu două fețe ne amintește că nu trebuie să reușim singuri. Uneori avem nevoie de un părinte, un profesor, un mentor sau un prieten care să creadă în noi înainte să reușim să credem noi înșine.Povestea șoricelului care găsește raftul gol vorbește despre schimbare, adaptare și curajul de a părăsi un loc cunoscut atunci când acesta nu ne mai poate oferi ceea ce avem nevoie.Leadershipul propriei vieți nu înseamnă să controlezi tot ce ți se întâmplă și nici să știi întotdeauna ce urmează. Înseamnă să nu renunți la puterea de a decide cum răspunzi.Să începi cu ceea ce ai.Să ceri sprijin atunci când ai nevoie.Să nu rămâi blocat lângă un „raft gol”, așteptând ca lumea să redevină cum era.Un episod despre inițiativă, încredere, relații și capacitatea copiilor de a se orienta într-un viitor pe care nimeni nu îl poate prevedea complet.Întrebarea episodului:Cum îi ajutăm pe copii să nu aștepte doar să li se ofere oportunități, ci să capete curajul de a le căuta și de a le crea?

În acest episod de podcast vorbesc despre ce înseamnă, de fapt, inteligența.Este IQ-ul suficient pentru ca un copil să reușească în viață?De ce există copii extrem de inteligenți care renunță ușor, se blochează sau nu reușesc să își folosească adevăratul potențial?În acest episod din podcastul Eu Cresc, vorbim despre una dintre cele mai importante descoperiri ale neuroștiinței moderne: diferența dintre inteligență și funcțiile executive.Pornind de la cercetările unor specialiști precum Richard Haier, explorăm felul în care creierul copilului dezvoltă acele mecanisme mentale care transformă informația în acțiune:memoria de lucru,controlul inhibitor,flexibilitatea cognitivă,autoreglarea,luarea deciziilor,metacogniția,și capacitatea de a construi strategii.Vorbim despre:ce măsoară, de fapt, IQ-ul;de ce un copil poate cunoaște regula, dar totuși să nu o poată aplica în momentul impulsului;legătura dintre funcțiile executive și inteligența emoțională;efectul social media asupra atenției și autoreglării;și de ce perioada 9–12 ani este una dintre cele mai importante ferestre de dezvoltare pentru aceste abilități.Discutăm și despre rolul extraordinar pe care îl joacă poveștile în dezvoltarea creierului copilului și despre felul în care lectura, jocurile strategice, conversațiile și experiențele potrivite pot deveni o adevărată „schelă” pentru cortexul prefrontal.La final, împărtășesc și modul în care programele mele pentru copii de 9–12 ani — SuperEu, EuSuntValoros, EuGăsescSoluții și EuDecid — au fost construite tocmai pentru a dezvolta aceste funcții executive esențiale pentru viața reală.Pentru că succesul nu vine doar din cât de inteligent este un copil, ci din capacitatea lui de a transforma inteligența în strategie, emoția în autoreglare și experiența în înțelepciune.

De ce renunță copiii atunci când lucrurile devin dificile?De ce, deși au potențial, inteligență și susținere, aleg să se oprească exact în punctul în care ar putea crește?În acest episod, vorbesc despre unul dintre cele mai dureroase și frecvente blocaje pe care le întâlnesc în lucrul cu copiii: renunțarea.Pornim de la o poveste simplă, dar puternică — cea a elefantului care învață, încă de mic, că nu poate. Și rămâne blocat în această credință, chiar și atunci când realitatea nu o mai susține.La fel se întâmplă, uneori, și cu copiii noștri.Nu pentru că nu ar putea, ci pentru că, la un moment dat, au început să creadă că nu pot.Explorăm împreună:cum se formează „gardurile invizibile” din mintea copiilorde ce eșecul nu este problema, ci felul în care îl interpretămcum reacțiile noastre, ca părinți, pot întări sau dizolva aceste blocajece au nevoie copiii pentru a continua, chiar și atunci când le este greuAcest episod nu este despre performanță.Este despre curajul de a rămâne în joc.Pentru că adevărul este simplu și, uneori, greu de acceptat:Copiii nu renunță pentru că nu pot. Renunță pentru că nu cred că pot.Dacă vrei să înțelegi mai bine ce se întâmplă în mintea copilului tău și cum îl poți ajuta să își regăsească încrederea și resursele, acest episod este pentru tine.Iar dacă simți că are nevoie de ghidaj concret în acest proces, programul EuGăsescSoluții este construit exact pentru asta — să-i ajute pe copii să vadă dincolo de blocaje și să descopere că, de cele mai multe ori, soluțiile sunt deja în ei.

Anul 2026 ne găsește într-un punct de cotitură.Tehnologia avansează mai repede decât școala, lumea muncii se schimbă, iar copiii noștri cresc într-o realitate pe care nici noi, ca adulți, nu o înțelegem pe deplin.În acest episod din EuCresc, propun o abordare diferită a educației în 2026:nu ca listă de competențe „la modă”, ci ca proces de formare a unor oameni capabili să navigheze un viitor incert, cu sens și discernământ.Pornim de la o idee esențială: copilăria nu este o repetiție pentru viață, ci viața copiilor noștri aici și acum.De aceea, educația nu înseamnă să impunem direcții sau să grăbim rezultate, ci să cultivăm abilități și valori care rămân valabile indiferent cum se schimbă lumea.Inspirat de gândirea bazată pe scenarii din cartea ”Gândirea Mileniului Trei”, episodul te invită să privești educația printr-un cadru clar și aplicabil: V.I.I.T.O.R.Viziune și Valori – busola deciziilor educaționaleÎnvățare continuă – dincolo de acumularea de conținutInițiativă (agency) – fundamentul rezilienței și al scăderii anxietățiiTrăire emoțională și relațională – pentru o viață echilibrată trăită împreună cu alți oameniOpenness / creativitate – adaptare, găsirea de soluții, flexibilitateReflecție și gândire critică – capacitatea de a lua decizii bune în incertitudineAcest episod este pentru tine dacă:simți că școala nu mai este suficientă pentru provocările actualevrei să iei decizii educaționale mai conștiente în 2026îți dorești să crești un copil adaptabil, autonom și ghidat de valori interne🎙️ Educația în 2026 nu este despre a ține pasul cu lumea, ci despre a-i ajuta pe copii să-și găsească direcția în ea.Pentru că viitorul nu se predă. Se crește.Tuturor vă doresc un An Nou 2026 plin de împliniri!

cu ADELA IOANA TÂRZIU – Psiholog si Psihoterapeut pentru Copii si PărințiDANA ILIEȘ – Life coach pentru Copii și AdolescențiTrăim într-o lume în care ecranele au devenit companioni permanenți ai copiilor noștri — de la învățat la distracție, de la socializare la refugiu emoțional.Tehnologia nu este dușmanul, dar nici părintele copilului nostru.Între tentația conectării digitale și nevoia de prezență reală se află o linie fină, pe care părinții de azi trebuie să învețe să o traverseze cu multă înțelepciune.Acest webinar este o invitație la recunoașterea adicției si reconectarea emoțională.Vorbim despre:cum să înțelegem nevoile emoționale ascunse în spatele timpului petrecut pe ecrane,cum să restabilim echilibrul dintre lumea digitală și cea reală,cum să reconstruim relația autentică cu copilul nostru.Care este impactul real al tehnologiei asupra dezvoltării emoționale și cognitive a copiilorDe ce unii copii devin dependenți de ecrane și ce ne transmit, de fapt, prin acest comportamentCum să creezi limite digitale sănătoase, fără control excesiv și fără vinovățieCum să folosești tehnologia ca instrument de creștere și conectare, nu de izolareCe activități offline ajută la reglarea emoțională și refacerea concentrăriiCe activități offline recomandămCum puteți reda copilului bucuria de a fi prezent, curios și viu emoționalPentru cine este acest webinarPentru părinți, educatori și specialiști care își doresc să:înțeleagă lumea interioară a copilului digital,restabilească conexiunea emoțională pierdută în zgomotul ecranelor,și să transforme tehnologia într-un aliat cu rost, nu într-un obstacol.

În acest episod al podcastului “Eu Cresc”, explorez în profunzime importanța cultivării gândirii creative la copii, o abilitate esențială pentru a naviga într-o lume în continuă schimbare și plină de incertitudine.Subiecte abordate în episod:Nevoia de gândire creativă: Descoperiți de ce gândirea creativă este o competență crucială pentru viitor, conform Forumului Economic Mondial, și cum sistemul tradițional de învățământ adesea nu reușește să o dezvolte, concentrându-se pe probleme cu date fixe și răspunsuri unice.Mentalitatea deschisă: Aflați despre primul pas fundamental în dezvoltarea creativității: cultivarea unei minți deschise, capabilă să accepte idei noi și să vadă posibilități. Este prezentată metafora “borcanului cu capac” pentru a ilustra cum o minte închisă nu poate învăța.Depășirea “gardurilor invizibile”: Înțelegeți conceptul de “garduri invizibile” – limitările autoimpuse precum frica, zona de confort și etichetele pe care le punem celorlalți. Discutăm despre cum aceste bariere mentale ne pot restrânge potențialul și cum le putem depăși.Puterea convingerilor: Explorăm modul în care se formează convingerile și cum acestea ne modelează realitatea, folosind povestea elefantului pentru a ilustra cum convingerile limitative ne pot ține prizonieri. Veți învăța cum putem schimba în mod conștient aceste convingeri.Autenticitate și leadership: Discutăm despre importanța autenticității – de a renunța la “măști” și de a ne accepta cu bune și cu rele. De asemenea, explorăm calitățile unui lider, folosind povestea “supei de piatră” pentru a ilustra viziunea, comunicarea și empatia.Lecții din natură și reziliență: Descoperiți cum putem învăța lecții valoroase de la natură, cum ar fi povestea stejarului care a fost odată o ghindă. Aflați ce este reziliența și de ce este vitală pentru a depăși dificultățile și eșecurile, transformând problemele în oportunități.Calitățile geniului creativ: Episodul se încheie cu o discuție despre calitățile care l-au definit pe Albert Einstein – curiozitatea, imaginația, creativitatea și capacitatea de concentrare – și cum fiecare copil are un mic “Einstein” în interior, care așteaptă să fie descoperit.Acest episod este un ghid practic pentru părinții care doresc să le ofere copiilor lor instrumentele necesare pentru a-și debloca potențialul creativ, a-și construi o mentalitate care să îi susțină și a privi viitorul cu încredere și curaj.