Sănătatea FM

Bucureștiul găzduiește cea de-a cincea Conferință Internațională Autism Neurodiversitate 2026, organizată de Asociația Română de Terapii în Autism și ADHD, împreună cu Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București. Ediția din acest an are loc în perioada 5-6 noiembrie 2026, la Palatul Cercului Militar Naționa, și include teme despre diagnosticare timpurie, genetică, combaterea dezinformării privind vaccinarea, fetele cu autism diagnosticate târziu, ADHD la copil și adult, bullying-ul asupra persoanelor neurodivergente și inserția pe piața muncii. Evenimentul reunește peste 30 de specialiști, cercetători și profesioniști din SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, Canada, Spania și Republica Moldova. Partenerul științific al conferinței este Autism Research Institute din SUA, cel mai mare institut de cercetare în autism din lume. Conferința este singurul eveniment din România care abordează holistic întreaga neurodiversitate – autism, ADHD, sindrom Down, dislexie, tulburări de limbaj, ticuri și tulburări emoționale – punând la aceeași masă medicina, psihologia, educația, neuro-arhitectura și experiența directă a persoanei neurodivergente, spune la RFI, Sanda Gligu, psiholog clinician și educațional, președinta și cofondatoarea Asociației Române de Terapii în Autism și ADHD, invitata emisiunii Sănătatea FM. "Tulburarea din spectrul autist este o tulburare de neuro dezvoltare care afectează persoana într-o triadă la nivelul comportamentului, la nivelul limbajului și la nivelul relaționării sociale. (...) Simptomele tulburării din spectrul autist depinde de vârstă. Dacă vorbim de copilul mic, atunci vorbim de lipsa contactului vizual, vorbim de stereotipii, vorbim de incapacitatea de a se conecta emoțional. Un copil cu tulburare din spectrul autist nu se joacă cu jucăriile. El întoarce mașina cu roțile în sus și le învârte, nu se joacă cu ea.", spune Sanda Gligu. Părintele poate observa din primele luni lipsa contactului vizual, lipsa reacției când intră cineva în cameră, fixarea pe lumini sau culori, iar mai târziu jocul nefuncțional și selectivitatea alimentară. Negarea și amânarea diagnosticului duc la pierderea timpului prețios pentru intervenție timpurie, atrage atenția Sanda Gligu. Un capitol adus în discuție în cadrul conferinței este neuro-arhitectura, cum influențează spațiul sănătatea mintală.  "Arhitectura sau neuro arhitectura vine să aranjeze spațiul de așa natură încât să nu fie violent cu persoana respectivă. Să fie spațiu blând. O cameră foarte aglomerată, cu multe culori, cu multe uși închise, deschise, sigur că asta îl va face să dezvolte o criză emoțională și de suprasolicitare. (...) Multe persoane cu autism au asociată o tulburare senzorială, tactilă, olfactivă sau vizuală. O cameră aglomerată, cu culori stridente, poate declanșa crize care par fără motiv, dar care au legătură directă cu mediul.", mai spune psihologul.  Asociația Română de Terapii în Autism și ADHD are aproape 15 ani de activitate, trei centre de reabilitare multimodală în București cu 480 de copii cu tulburări neuropsihologice și deschide luna viitoare al patrulea centru. De 7 ani derulează singurul proiect de integrare reală a copiilor cu cerințe educaționale speciale în școala de masă, în cadrul Școlii 131 din Sectorul 5.

Tot mai mulți oameni își consideră AI-ul cel mai bun prieten. Ne ascultă perfect, dar oare nu ne izolează mai tare? Am discutat despre fenomen cu Bianca Pescaru, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental, invitata emisiunii Sănătatea FM. Lumea în care trăim ne lasă cu tot mai puține resurse pentru relațiile autentice. Când ajungem acasă nu mai avem răbdare să ascultăm și nici resursa de a fi ascultați. Iar AI-ul umple exact acest gol. Spre deosebire de o relație reală, oferă validare instantă, fără conflict, fără limite și fără efortul de a asculta la rândul tău, explică la RFI, psihologul Bianca Pescaru.  "A asculta cu adevărat înseamnă a tăcea și a oferi celuilalt un spațiu magic de interacțiune", mai spune psihologul. Este o abilitate pe care tot mai puțini dintre noi o mai avem. "Pentru că a asculta pe cineva presupune a tăcea și a oferi spațiul acesta magic de interacțiune celuilalt. Ori, dacă stăm să ne uităm cu sinceritate la noi înșine, câți dintre noi avem cu adevărat această abilitate dezvoltată, de a fi doar un spațiu de umplere, de a îi oferi celuilalt această nevoie, nu de a umple spațiul dintre el și noi,  și noi mai mult să ascultăm și să tăcem.", explică Bianca Pescaru.  Orice relație presupune efort, toleranță la frustrare, conflicte și limite. Mulți dintre cei care preferă discuția cu AI-ul nu au aceste abilități dezvoltate. Când sunt criticați constructiv, reacționează cu "Nu mă mai certa!" - o reacție a copilului interior imatur, nu a adultului care poate accepta o altă perspectivă, explică psihologul.  "Dacă ar fi să vă răspund pe scurt, ar fi din cauza unei imaturității emoționale. Toleranța la frustrare este acea abilitate pe care noi o dezvoltăm în experiențial doar atunci când suntem nevoiți să trăim frustrarea. Și dacă nu o avem dezvoltată, vom fi tentați întotdeauna să o luăm personal, să percepem un sfat, o critică constructivă, o oglindire din partea celuilalt ca pe o formă de judecată și de critică. Și luăm aceste lucruri cu copilul nostru interior imatur, nu cu adultul din noi care poate să înțeleagă și să accepte și altă perspectivă a altei ființe umane", explică Bianca Pescaru.  Aceste persoane vor fi tentate să fugă de aceste emoții negative neplăcute și să se refugieze în discuții cu inteligența artificială, conchide psihologul Bianca Pescaru. Potrivit acesteia, pe termen scurt, AI-ul ne face să ne simțim ascultați, băgați în seamă și informați. Pe termen mediu și lung, dacă devine substitut total, ne izolează, ne face anxioși și depresivi și ne ține captivi în propria casă. Iar acest risc este mai mare la adolescenți.

Cum ne poate îmbolnăvi inima o inflamație pe care uneori nici nu o simțim? Care sunt  mecanismele invizibile care duc la infarct la vârste tot mai tinere? Ne-a răspuns la aceste întrebări dr. Ștefan Busnatu, medic cardiolog la Spitalul Bagdasar - Arseni din București, invitatul emisiunii Sănătatea FM.  Medicul atrage atenția că pericolul nu vine doar din colesterol sau din tensiunea arterială mare, ci dintr-o stare inflamatorie cronică întreținută de factori la care ne expunem zilnic. „Microparticulele din aer, care sunt factorii poluanți, au tendința, din cauza dimensiunii foarte mici, să intre în circulația noastră prin calea aeriană. Ajung în plămâni, în plămâni trec în sânge. Când ajung aceste microparticule în sânge, ele generează o reacție inflamatorie la nivelul vaselor de sânge”, explică dr. Ștefan Busnatu. Potrivit acestuia, organismul detectează aceste particule ca fiind străine și declanșează un răspuns imun pentru a le elimina. Însă, această luptă permanentă pentru curățarea organismului antrenează un sistem inflamator permanent. „Sistemul acesta inflamator din corp, dacă e constant, din păcate îmbătrânește accelerat tot aparatul nostru cardiovascular. Toată accelerarea asta a degradării vaselor de sânge conduce progresiv și la obosirea inimii. Inima devine din ce în ce mai suprasolicitată și trebuie să depună o muncă mai mare pentru a împinge sângele către celule, pe niște vase care încep să fie din ce în ce mai rigide”, mai spune cardiologul.  Inflamația are un efect direct și asupra plăcilor de colesterol. Acestea rămân moi, inflamate și fragile, cu risc mare de rupere în momente de stres intens. „Fie că vorbim de o supărare foarte puternică, o stare de nervozitate, un efort excesiv sau expunerea la temperaturi extreme. Vasele de sânge au tendința să se strângă și dacă pe ele sunt plăci de colesterol inflamate și fragilizate, plăcile se pot rupe. Și când se rup se pot produce evenimente precum infarctul”, mai spune medicul.   Un alt factor major de inflamație este țesutul adipos, în special cel abdominal, mai spune medicul cardiolog. „Țesutul gras este un țesut care descarcă în sine particule în sânge, particule care amplifică inflamația corpului. Distribuția grăsimii este foarte importantă. Persoanele care au mai multă grăsime în jurul abdomenului au mai multă grăsime în jurul organelor, inclusiv în jurul inimii. O inimă înconjurată de grăsime este expusă direct la această inflamație care nu face decât să îmbătrânească mai rapid inima”, explică dr. Ștefan Busnatu.  Dr. Ștefan Busnatu subliniază că inflamația nu se vede doar la inimă, unde de multe ori este asimptomatică până la infarct, ci dă semnale la nivelul întregului corp.  „Simți la articulații, când începi să ai dureri articulare, când te doare mijlocul, când te doare gâtul, când nu mai ai flexibilitate, rigiditate la genunchi. Din păcate, lucrurile astea se întâmplă la vârste tot mai tinere și oamenii la 30-40 de ani deja încep să zică am îmbătrânit. De fapt sunt toți factorii aceștia de risc care îți dau semnale subtile că organismul nu prea e bine”, explică medicul. 

Cancerul ucide 1,3 milioane de europeni pe an, dar 40% din cazuri pot fi prevenite. Vlad Voiculescu, eurodeputat și raportorul Parlamentului European pentru Planului European de Combatere a Cancerului, explică la Sănătatea FM raportul recent în Comisia de Sănătate Publică din Parlamentul European. Raportul merge la vot în plenul PE. Un plan european de 2,5 miliarde de euro pentru cancer, prevenție dură pe tutun, alcool și alimente ultraprocesate și acces egal la tratament în toată Uniunea. Raportul realizat de eurodeputatul Vlad Voiculescu a fost aprobat în Comisia de Sănătate Publică din Parlamentul European și urmează votul în plen. Invitat în emisiunea Sănătate FM, fostul ministru al Sănătății și actual raportor al Planului European de Combatere a Cancerului spune că 1,3 milioane de europeni mor în fiecare an de cancer și aproape fiecare a doua persoană va face o formă de boală în timpul vieții. 40% din toate cancerele sunt prevenibile, spune Vlad Voiculescu, care adaugă că principalul factor de risc rămâne fumatul, responsabil pentru 27% dintre cancere - nu doar pulmonar, ci și ficat, stomac, vezică, prostată. Eurodeputatul solicită actualizarea urgentă a legislației tutunului și atrage atenția asupra produselor de vaping, vândute în culori și arome de fructe, care atrag copii de 11-12 ani, uneori chiar 9 ani. "Sunt o alternativă mai sănătoasă la fumatul tradițional, în măsura în care cocaina este o alternativă mai sănătoasă față de heroină... Ambele te omoară", afirmă Vlad Voiculescu. România este pe ultimul loc în UE la screening oncologic. Doar 9% dintre femei și-au făcut testarea pentru cancerul de sân, față de 84% în Danemarca. La cancerul de col uterin, România are 6% acoperire, față de 78% în Suedia. De aici diferența de 20% la supraviețuire față de Vest. Raportul prevede ca până în 2030, 90% dintre pacienți să aibă acces la centre comprehensive de cancer. În România, astfel de centre există doar în București, Cluj și parțial Iași.Alături de schimbările de legislație europeană și de monitorizarea activității Comisiei, Vlad Voiculescu a propus un program pilot prin care cel puțin 100 de copii bolnavi de cancer vor putea ajunge la tratament într-un spital din altă țară europeană. Fiecare familie va avea un navigator de caz, care se va ocupa de acte, de organizarea transportului, a consultațiilor și a tratamentului. Tratamentul este decontat prin sistemul public de asigurări de sănătate, cum se întâmplă deja pentru pacienții trimiși la tratament în altă țară din UE. Drumul și cazarea familiei sunt acoperite din fondurile special alocate programului pilot. Raportul merge la vot în plenul Parlamentului European, iar proiectul pilot intră în bugetul Uniunii pentru 2027, care este în negociere, mai spune Vlad Voiculescu.

Nu există nicio legătură între vaccinarea anti- covid și creșterea numărului de cazuri de cancer la persoane cu vârste sub 50 de ani, explică la RFI, dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, fondatorul grupului de Vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicină a Familie, invitatul emisiunii Sănătatea Fm.  Potrivit medicului, în momentul de față nu există nicio legătură dovedită dar nici din punct de vedere patogenic explicabilă. "Acestea sunt doar invenții și o spun cu foarte multă responsabilitate. În acest moment, discutăm de o creștere a numărului de cancer nu doar în perioada post-covid, adică de când am început vaccinarea anticoronavirus. Practic, acest fenomen de creștere a numărul de cancere se întâmplă de câțiva ani buni, având la bază și aceste aspecte care țin de depistarea precoce, elemente care nu sunt specifice doar acestei perioade. Apoi, din viața reală ne vin date care, dimpotrivă, pentru foarte multe dintre acuzațiile care i-au fost aduse vaccinului împotriva covid se demonstrează că este de fapt invers. De exemplu, un studiu publicat chiar în vară ne spune că în populația care a fost vaccinată, deoarece îmbolnăvirile au fost mai puțin frecvente, avem un număr de persoane cu miocardită. Dacă vă amintiți acea legătură între vaccinare și miocardită, mai mic la persoanele vaccinate, comparativ cu nevaccinate. Și iată cum se întorc anumite dovezi, anumite percepții pe care le-am avut la momentul respectiv. Până în acest moment, nu există absolut niciun fel de legătură între vaccinarea împotriva covid-19 și apariția, la distanță, a unor evenimente, inclusiv a cancerului, explică dr. Gindrovel Dumitra.  Citește și: De ce sunt tot mai multe cazuri de cancer la persoane sub 50 de ani (interviu)

România nu are o statistică oficială a pacienților alergici, pentru că nu există un registru național. Medicii avertizează însă că bolile alergice sunt o provocare a secolului XXI și că ambrozia a devenit o urgență de sănătate publică, cu vârf de polen mutat anul acesta în septembrie și simptome care se vor întinde până în octombrie. "Suntem în plin taifun de polen de ambrozie", spune la RFI, Prof.dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar Alergologie și Imunologie Clinică, invitata emisiunii Sănătatea FM.  Bolile alergice sunt foarte frecvente. Specialiștii le consideră o provocare a secolului XXI, toate statisticile arătând că unul din patru europeni are cel puțin o alergie, procent care se reflectă și în România. Realizarea unui registru ar implica însă costuri pentru sistemul informatic și muncă din partea tuturor medicilor de a introduce datele, explică la RFI, prof.dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar Alergologie și Imunologie Clinică, coordonatoarea Centrului de Alergologie și Imunologie Clinică, deschis la începutul anului la Spitalul Clinic Județean „Pius Brînzeu” Timișoara.  Un astfel de registru ar fi util în primul rând pentru pacienți, dar și pentru Ministerul Sănătății, pentru a cuantifica real problema, a vedea principalii alergeni la nivel global și regional, de la ambrozie în zonele de câmpie la polenul de arbori în zonele împădurite, dar și pentru alergiile la medicamente, venin de insecte sau alergiile alimentare. În lipsa lui, nu se pot stabili date clare și nu se poate construi un program național pentru bolile cu cea mai mare implicare ca număr și costuri, precum astmul alergic, rinita alergică sau șocul anafilactic. Ambrozia a migrat și dă simptome severe "Alergia la ambrozie este tot mai frecventă pentru că populația este expusă la cantități foarte mari de polen. Planta, cunoscută și ca iarba pustei, care inițial se găsea în zona de câmpie, a început să se adapteze chiar și la înălțimi până la 700 de metri. Cu cât expunerea este pe mai mulți ani, cei care nu aveau o sensibilizare devin sensibilizați și la un moment dat devin simptomatici", explică prof.dr. Carmen Bunu Panaitescu. Potrivit medicului, cele mai frecvente manifestări sunt nazale - strănut în salve, rinoree apoasă cu consum de pachete întregi de batiste zilnic, sau obstrucție nazală totală cu pierderea mirosului și afectarea calității somnului. La acestea se adaugă tusea, care poate fi primul semn de astm indus de ambrozie. Pacienții cu peste 5 ani de alergie la ambrozie au exacerbări în sezon, se trezesc din somn cu criză de lipsă de aer, respirație șuierătoare și ajung chiar la Urgență. Prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu mai spune că "în acest an foarte mulți pacienți s-au plâns de simptome oculare severe - ochi înroșiți, lacrimi, prurit extrem de puternic, cu complicații prin suprainfecții din cauza scărpinatului, dar și de umflarea feței, angioedem care poate mima un șoc anafilactic". Tot din cauza schimbărilor climatice, vârful de polen s-a translatat de la 15 august către 15 septembrie. În zilele cu ploaie polenul se stabilizează la sol, dar imediat ce revine soarele concentrația crește de 10-20 de ori față de valorile care pot da simptome. Prof.dr Carmen Bunu Panaitescu estimează că suferința se va întinde și în octombrie. "A fost atât de cald în august, încât colegii mei de la Facultatea de Agronomie mi-au spus că pur și simplu planta a stat închistată, nu a eliberat polen foarte mult. E adevărat că pacienții au început să sufere, dar nu atât de tare, și vârful de polen de ambrozie, deși era obișnuit s[ fie în jur de 15 august, s-a translatat către 15 septembrie. Acum, practic, suntem încă în plin taifun, între ghilimele, de polen de ambrozia. În zilele cu ploaie este mai bine, pentru că polenul se stabilizează pe pământ, dar imediat ce vine soarele din nou crește foarte mult în aer. Și vorbim de creșteri de 10, 15, 20 de ori față de valorile care pot să dea simptome, adică o cantitate extrem, extrem de mare de polen. Și previziunea mea va fi că se va întinde această suferință și în luna octombrie", explică medicul.  Pericolul tratamentului luat singur din farmacie Diagnosticul corect se pune la alergolog, pe baza simptomelor clinice, prin teste prick pe piele cu extracte de alergene și analize de anticorpi IgE specifici, până la alergologia moleculară, cea mai modernă și exactă, care precizează alergenul major implicat și diferențiază alergia la ambrozie de cea la pelin sau reacțiile încrucișate cu alimente precum bananele, pepenele roșu și galben, dovleceii, castraveții și semințele de floarea-soarelui. Fără interpretarea unui alergolog, testele pot arăta sensibilizări fără relevanță clinică sau fals pozitive. Autotratamentul duce la erori grave, de la antibiotice date inutil pentru o presupusă rino-sinuzită, la abuzul de decongestionante nazale care creează dependență, mai spune medicul. La copii, decongestionantele nazale, se recomandă maxim 3-5 zile de folosire și doar la nevoie, seara, iar la adulți maxim 7-10 zile. Cu cât sunt folosite mai mult, nasul se înfundă mai tare. Odată stabilit diagnosticul de precizie, terapia este țintită și în mare parte compensată. Pentru cazurile care nu răspund la corticosteroizi intranazali și antihistaminice există imunoterapia cu alergen, desensibilizarea, care necesită cel puțin 3 ani de tratament, dar poate restabili toleranța imună. Pacientul ideal este copilul de peste 5 ani monosensibilizat, cu răspuns mult mai bun decât adultul polisensibilizat.

Două verigi esențiale ale statului, serviciile de ambulanță și institutele de medicină legală, au ajuns în cea mai gravă criză de funcționare din ultimii ani, in contextul in care, cu un guvern interimar, nu se poate face rectificare bugetara, dar si pe fondul tăierilor salariale și a lipsei de personal. Institutul Național de Medicină Legală a ajuns în regim de subzistență. Efectul: dosare penale blocate și familii care așteaptă zile întregi să-și recupereze decedații, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Institutului, Dr. Gabriel Gorun.  „În acest moment în Institutul Național de Medicină Legală și nu numai, ci și în celelalte instituții de medicină legală din țară, situația este, aș spune, cum n-a fost niciodată din punct de vedere al capacității de funcționare, atât de rea, în sens negativ, din păcate, pentru că noi atenționăm din luna martie, în mod periodic, organele noastre tutelare, mai ales cele care ne asigură bugetarea. Aici vorbesc de Ministerul Sănătății, care ne face alocările de bani, care ne acoperă cheltuielile de funcționare și salariale, respectiv beneficiarii noștri poliție, parchet, judecători, cei care ne acoperă costul prestațiilor medico-legale solicitate de ei. Așadar, în lipsa acestor bani, am ajuns ca în momentul de față să fim într-un regim de subzistență. Angajații noștri pleacă periodic în zile de concediu fără plată, tocmai pentru a ne putea încadra în această țintă de deficit. Asta înseamnă însă că activitatea, care este la fel de solicitată ca și înainte, nu a scăzut vreun pic, este susținută tot mai dificil.", spune la RFI, Dr. Gabriel Gorun, medic primar Medicină Legală, purtătorul de cuvânt al Institutului.  Iar criza se adâncește. " Pe fondul acesta de lipsă de personal, pe fondul scăderilor salariale, au plecat angajați de bunăvoie. De asemenea, prognozăm că în următoarea perioadă vor mai pleca, prin pensionare, încă 15 angajați. Asta înseamnă că vom ajunge într-o criză de personal supra-acută, cu atât mai mult cu cât volumul de activitate, cel puțin pe statisticile interne, pare că ar crește”, continuă medicul. Ce impact are lipsa de personal asupra autopsiilor și expertizelor?  „Din păcate, am fost și mediatizați, nu neapărat într-un sens pozitiv, prin faptul că nu am reușit să dăm curs solicitărilor de a face autopsiile în ziua următoare solicitării. Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că avem doar 4 autopsieri dintr-o normă aprobată de minister de 8, care nu este însăși norma legală, care ar fi de 18. Este un impact extraordinar de puternic asupra familiilor decedaților, care trebuie să aștepte zile întregi pentru a-și putea recupera trupul sau asupra anchetelor penale care nu pot în niciun fel progresa în absența concluziilor medico-legale asupra cauzei morții. Pe de altă parte, neavând personal care să poată duce la bun sfârșit și rapid solicitările de efectuare a expertizelor pe care instanțele sau parchetele ni le impun, toate aceste dosare vor stagna. Se dau termene noi la instanță din motive ce nu țin însă neapărat de noi, țin de imposibilitatea ca un număr mic de oameni să poată soluționa atât de multe cazuri câte sunt solicitate”, ne-a spus Dr. Gabriel Gorun, purtător de cuvânt INML.

Peste 30.000 de conturi au fost create până acum pe platforma e-SănătateaMea, a declarat, la RFI, Conf. Dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Potrivit acestuia, s-au făcut deja și primele programări online, câteva sute, prin intermediul portalului, la cabinetele din ambulatoriul de specialitate. "Platforma este o șansă în plus de acces în sistem.", a precizat președintele CNAS.  Președintele CNAS a explicat, miercuri seară, în emisiunea Sănătatea FM, modelul pe care funcționează platforma e-SănătateaMea, similar cu un site de booking. Autoritățile au pus la dispoziție platforma, iar furnizorii se pot înscrie pe bază de voluntariat. În acest moment, în portal sunt înscriși 2.471 de furnizori în ambulatoriul de specialitate, dintre care 1.105 și-au activat deja conturile. Asta înseamnă că sunt vizibili pentru pacienți și pot primi programări. În total, 2.293 de medici sunt înrolați, cu o medie de 59 pe județ, în 339 de localități, în toate județele. Șeful CNAS precizează că înscrierea va deveni obligatorie pentru furnizori din ultimul trimestru al anului, dar rămâne opțională pentru pacienți. "Am vrut să deschidem o ușă, nu să închidem altă ușă", a spus președintele CNAS, care a ținut să pecizeze că platforma este o șansă în plus de acces în sistem.  Potrivit acestuia, obligația furnizorilor este să se înroleze, însă numărul de locuri afișate online rămâne la alegerea lor. "Relația medic-pacient este o relație bidirecțională. Este nevoie de dorința pacientului și de acceptul furnizorului", explică Conf.dr.Horațiu Moldovan. Programarea telefonică și cea directă la medic rămân valabile. În lunile următoare, după ce mai mulți pacienți vor avea cont pe e-SănătateaMea, se va stabili de comun acord cu medicii de familie și spitalele data de lansare a programărilor și în aceste segmente, a mai spus președintele CNAS. Întrebat cum se va obține biletul de trimitere, șeful CNAS a precizat că regulile nu se schimbă. Circuitul începe tot cu medicul de familie, cu excepția pacienților cronici care pot merge direct la specialist. Platforma pregătește un modul de "formulare medicale" unde pacientul va vedea cele mai frecvente documente. "Pacientul va observa în portal o serie de formulare medicale. Biletul de trimitere, scrisoarea medicală, biletul de externare și așa mai departe", spune conf.dr. Moldovan. Potrivit acestuia, "modulul nu mai e în lucru, ci în operaționalizare, adică deja funcțional, urmând să fie pus în aplicare în tot sistemul sanitar." Oficialul susține că CNAS nu cere un cec în alb de încredere, ci vrea ca încrederea să se câștige cu rezultate.  "În prima zi am văzut o poză, dar după aceea începem să vedem filmul, începem să vedem fapte concrete. (...) Ne-am asumat criticile inerente unei decizii de a operaționaliza rapid. Ca în loc de 6, 7, 8 luni sau chiar un an, să dureze 2-3 luni", ne-a spus președintele CNAS.  Întrebat dacă nu era mai bine să lanseze o platformă funcțională în loc de una rapidă, șeful CNAS a răspuns: "Era mult mai lejer pentru noi. Erau critici mult mai puține, dar ne-am asumat aceste critici pentru a grăbi procesul de digitalizare. Știm că am creat o platformă funcțională și știm să o facem operațională în cel mai scurt timp. (...) Vrem să simplificăm traseul pacientului, pentru că în momentul de față, în sistemul de sănătate, pacientul este curierul propriilor formulare medicale. Plimbă documentul de la medicul de familie în ambulatoriu de specialitate, de la spital și așa mai departe. Prin portalul e-SănătateaMea, prin redimensionarea, optimizarea și standardizarea platformei informatice a Casei de Asigurări de Sănătate, pacientul nu va mai fi curierul propriilor documente medicale, ci informația va circula digital".  Potrivit șefului CNAS, în prezent 17 milioane de români sunt asigurați în sistemul de sănătate. Câți dintre aceștia își vor face cont pe eSănătateaMea? "Îmi doresc să se înroleze cât mai mulți. Nu mi-am propus să avansez o cifră. E clar că pacienții cu abilități digitale scăzute vor apela în continuare la mijloacele clasice, dar pentru cei cu abilități digitale care doresc să le utilizeze, îmi doresc să o facă.", ne-a spus Conf.dr.Horațiu-Remus Moldovan.

Zilele caniculare aduc cu ele și greșeli care ne trimit direct medic. De exemplu, intrăm de la 38°C afară în magazine sau case cu temperaturi de 21°C sau chiar mai scăzute și bem apă foarte rece când suntem încinși. "Diferența mare de temperatură este un șoc la fel de mare pentru corp", explică la RFI, Dr. Mihai Mara medic primar medicină de familie și președintele Patronatului Medicilor de Familie Cluj, invitatul emisiunii Sănătatea FM. „Când folosim aerul condiționat, nu trebuie să fie o diferență așa de mare între temperatura de afară și cea din încăpere”, explică dr. Mihai Mara. „Dacă afară sunt 35 de grade să nu facem în încăpere 22 de grade. Este o diferență mult prea mare de temperatură. Se recomandă cam 5 grade diferență, 8 grade diferență, dar nu 14-15 grade.” De ce? Pentru că organismul intră în șoc. „Sistemul cardiovascular încearcă să se adapteze la noile temperaturi și e un pic de lucru pentru sistemul circulator. Stai o oră în căldură, vii într-un mediu cu aer condiționat mult prea rece, după aia iarăși mergi în căldură. Este un stres destul de mare pentru organism.” Efectele se văd rapid: migrene, stare de rău, greață, amețeală, palpitații, crampe musculare, lipsă de concentrare, iritabilitate și chiar atacuri de panică. „Toate astea sunt generate de căldură și prin felul în care se adaptează sau nu se adaptează corpul la căldură”, spune dr. Mihai Mara.  De ce răcim vara, deși afară sunt 38°C? O explicație ar fi folosirea metodelor de răcorire. „Diferențe mari între temperatura de afară și cea din casă, ești un pic transpirat, intri la 21-22 de grade. E prea mare diferența și atunci sistemul imunitar are de suferit. Nu te apără cum ar trebui.”, spune medicul. Și, mai sunt două capcane. „Curentul- ești transpirat, deschizi geamul, stai în curent. La fel, e o diferență de temperatură. Celebrul curent care este blamat pentru foarte multe boli și dureri. De asemenea, mai este și aerul condiționat, pentru că nu toată lumea le curăță. Ar trebui o dată pe sezon. În el există condens, apă, și este un mediu propice pentru dezvoltarea microbilor. În momentul în care îl pornești, aparatul suflă aer cu microbi cu tot. Recomandat e ca o firmă de mentenanță să vină o dată pe an, să-l curețe profesional.”, mai spune dr. Mihai Mara. Semnele de deshidratare pe care le ignorăm „Lentoare în gândire, amețeli, scăderea tensiunii, oboseală, crampe musculare, un pic de confuzie sunt câteva dintre semnele deshidratării.”, explică dr. Mihai Mara. Acesta ne recomandă să evităm consumul excesiv de cafea și toate produsele cu cofeină (energizante, sucuri negre) precum și consumul de alcool, pentru că deshidratează. În ceea ce privește mâncarea, pe caniculă sunt recomandate supele și iaurturile, în locul  mâncărurilor grele.  Alte greșeli care ne pot afecta sănătatea Medicamentele se păstrează la temperaturile indicate. Dacă au fost uitate în mașină la soare, nu le mai poți utiliza. "Se poate modifica structura și să fie toxic, să dea reacții alergice. Nu e de glumă.”, explică dr. Mihai Mara. La fel este și cu apa: „Sticlele ținute la soare nu trebuie băute. Au gust de plastic. Razele soarelui bat pe sticlă și se desprind microplastice în apă. Și la magazin văd baxuri afară, direct în soare. Nu aș bea așa ceva.”, mai spune medicul.

În Olanda, 8 din 10 copii diagnosticați cu cancer înving boala. În România, procentul este cu 10 -15% mai mic. De ce această diferență? L-am întrebat pe prof. dr. Rob Pieters, oncolog pediatru și fondatorul Princess Máxima Centrum din Țările de Jos, cea mai mare clinică de oncologie pediatrică din Europa, invitatul emisiunii Sănătatea FM.  Totul a pornit de la o întrebare pusă de prof. dr. Rob Pieters,care conducea unul dintre cele 7 centre pentru tratarea cancerului din Țările de Jos, colegilor săi: „Dacă propriul tău copil ar avea cancer, către care spital te-ai îndrepta? Către cel de-al doilea sau al treilea cel mai bun?Iar răspunsul era unul singur: către cel mai bun.”  Astfel a apărut, în 2018, Princess Máxima Centrum, cel mai mare centru de oncologie pediatrică din Europa. "Toate tipurile de cancer pediatric sunt foarte rare, din fericire. Dar reprezintă o cauză principală de deces în timpul copilăriei. Fiecare tip de cancer este foare rar, tocmai de aceea ai nevoie de expertiză specializată pentru fiecare tip, astfel încât e necesar să aduci toată această expertiză într-un singur loc, pentru a putea oferi un cadru comprehensiv de tratare  a cancerului Și toate resursele să fie disponibile acolo”, ne-a spus prof. Rob Pieters. „Este foarte nedrept ca un copil din România să nu aibă aceleași șanse de supraviețuire ca un copil din Olanda”, spune tranșant prof. Pieters. De ce rata de supraviețuire a unui copil cu cancer este mai mică în comparație cu Olanda? Accesul la tratamente inovatoare și studii clinice rămâne o problemă majoră în Europa de Est. „Pe măsură ce în Europa de Vest se acordă tratamente inovatoare, acestea nu sunt disponibile în țările din Europa de Est", atrage atenția prof. Pieters. Pentru a reduce decalajul, este esențial să punem un diagnostic corect și rapid, iar în acest domeniu sprijinim activ Spitalul „Marie Curie” și oferim asistență concretă. Însă blocajul apare la nivelul personalului medical. Spitalul „Marie Curie” și-a triplat numărul de pacienți, de la 40 la 120 de copii noi pe an, și tratează astăzi 25% din toate cazurile din țară. Cu toate acestea, numărul asistentelor a rămas același: 15 asistente medicale. Blocarea posturilor la nivel național și legislația privind normarea personalului împiedică managerii unităților medicale să angajeze numărul necesar de cadre medicale. Astfel, deși volumul de muncă a crescut semnificativ, resursa umană a rămas neschimbată. „Această situație trenează de doi ani. Vorbim de cercetare, de creșterea ratei de supraviețuire, iar noi suntem încă la faza la care, în mod jenant, discutăm de angajarea a încă 5-10 asistente”, spune și Carmen Uscatu, președinta Asociației Dăruiește Viață, invitată în emisiunea Sănătatea FM.  Potrivit lui Carmen Uscatu, decizia ar trebui să aparțină managementului spitalului. "Conducerea ar trebui să poată evalua numărul real de pacienți tratați și să angajeze personal în funcție de acest volum. În România, legislația actuală este însă diferită: medicii și asistentele sunt angajați în funcție de numărul de paturi fizice din spital, nu în funcție de numărul de pacienți pe care îi tratează efectiv. Este o abordare profund greșită, pentru că nu stimulează munca și eficiența într-un spital. Or, eficiența aduce de cele mai multe ori calitate. Cu cât tratezi mai mulți pacienți, cu atât ai șansa să-i tratezi mai bine, cu condiția să ai personal dedicat și suficient.", a explicat Carmen Uscatu. „Cele mai bune tratamente înseamnă și costuri pe măsură”, vine întrebarea firească.  „Dar nu este așa. Și voi explica de ce”, răspunde prof. Rob Pieters. „Am analizat în detaliu acest aspect și am rugat consultanți independenți să calculeze. Au stabilit că pentru fiecare euro investit în tratarea unui copil cu cancer, societatea primește înapoi șase euro pe durata vieții acestuia. (...) Nu este o opinie personală, ci concluzia unui studiu realizat de economiști în sănătate. Practic, societatea câștigă atunci când asigură tratamentul corect pentru copiii bolnavi de cancer. Un copil tratat la timp poate trăi încă 60 sau 70 de ani și va avea o contribuție benefică pe termen lung. Prin urmare, nu vorbim despre un cost. Tratarea cancerului pediatric este o investiție și o plusvaloare pentru întreaga societate. Un mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății?   „Vă rugăm, faceți o excepție pentru dezvoltarea rapidă a Secției de Oncologie Pediatrică de la Marie Curie pentru a putea trata mai bine copiii de acolo. Asta este ceea ce puteți facde dumneavoastră. Iar profesioniștii de la Marie Curie, cu ajutorul nostru, vor face restul.”, a mai spus prof.dr. Rob Pieters.