Podcasturile CRJM

Ilie Chirtoacă, directorul Programului Anticorupție și Integritate din cadrul CRJM, prezintă o radiografie a corupției din Republica Moldova. Acesta subliniază că lupta împotriva corupției e una din restanțele conducerii țării din ultimii peste 20 de ani. Fiecare Guvern instalat la Chișinău în ultimele decenii, a promis că va interveni cu măsuri prompte pentru a diminua nivelul corupției. De ce încă nu înregistrăm un progres vizibil în acest domeniu și unde trebuie să intervenim pentru a schimba lucrurile în bine, aflăm în cadrul acestui episod de podcast marca CRJM.

Libertatea de exprimare este consacrată în articolul 10 din CEDO și ca drept fundamental ne permite fiecăruia dintre noi să ne exprimăm gândurile și opiniile pe cale verbală sau prin orice mijloace disponibile. Pe de altă parte, libertatea de exprimare se află în echilibru cu alte drepturi, în primul rând, pentru că nu reprezintă un drept absolut. În al doilea rând, în sistemul CEDO nu există o ierarhie a drepturilor relative. Mai mult, art. 10 alin. 2 permite statelor să restrângă libertatea de exprimare în anumite circumstanțe, cum ar fi respectarea reputației și drepturile altora, interesele securității naționale, integritatea teritorială, siguranța publică, prevenirea dezordinii și a criminalității, protecția sănătății, a moralei, menținerea imparțialității sistemului judiciar. Protecția libertății de exprimare încetează acolo unde începe abuzul acestei libertăți, atunci cînd exprimarea este folosită pentru a reduce drepturile, pentru a propaga, incita, promova sau justifica ura, discrimina diverse persoane, minorități, sau alte categorii vulnerabile protejate. Regula generală este că discursul de ură nu este protejat de CEDO, indiferent cât de mult s-ar ascunde autorul unui asemenea discurs în spatele dreptului la libera exprimare. Pentru a trasa granița dintre o exprimare care poate „jigni, șoca sau deranja”, care este protejată de art. 10 CEDO , jurisprudența Curții Europene a stabilit un set de criterii de identificare a discursului de ură, și anume contextulși intenția discursului, statutul făptuitorului, forma și impactul discursului. În continuare vom menționa câteva cauze CtEDO prin care aceste criterii au fost trasate.

În această ediție vom vorbi despre ce înseamnă infracţiuni motivate de prejudecată. Cum stă Republica Moldova la capitolul reglementării acestor infracțiuni și de ce este importantă prevenirea și sancționarea acestora?

Unul dintre cele mai importante evenimente ale acestei toamne a fost Forumul Reformarea Justiției și Combaterea Corupției. Evenimentul s-a desfășurat al patrulea an consecutiv și a reunit reunit principalii actori din sectorul justiției, politicieni,  experți naționali și internaționali, parteneri de dezvoltare și societatea civilă în vederea identificării și impulsionării direcțiilor de ameliorare a reformelor din domeniul justiției și combaterii corupției și reducerea riscurilor aferente acestora. Victoria Mereuță, consileră juridică în cadrul CRJM, trece în revistă principalele concluzii și recomandări ale Forumului RJCC în debutul unui nou sezon de podcasturi marca CRJM.

Trăim în epoca post-adevărului - un climat cultural și politic în care oamenilor – și mai ales politicienilor – le pasă mai puțin de ceea ce spun și dacă ceea ce spun este adevărat. În spatele unei asemenea atitudini formate în timp, nu stă neapărat ignoranța, ci eforturile concertate prin care spațiul public, mai cu seamă cel online, este invadat constant de informații false, părtinitoare sau neverificate, cunoscute drept Fake news! Pe lângă metodele deja devenite „tradiționale” precum paginile web de știri false sau trolii, o nouă tehnologie care amenință să consolideze și să întărească era post-adevărului sunt tehnologiile deepfakes, numite convențional și synthetic media. În această ediție abordăm unul dintre cele mai periculoase fenomene din mediul online – dezinformarea. Discutăm și despre tehnologia deepfake – un instrument care distorsionează realitatea în cel mai subtil și inobservabil mod.

Indiferent dacă suntem conștienți sau nu, rețelele sociale și-au fortificat enorm rolul în ultima perioadă - de la un simplu instrument de interacțiune între prieteni, cunoscuți, foști colegi de clasă sau facultate, într-un intermediar care primește și împarte cu noi, utilizatorii, informații și știri din întreaga lume, care, într-o oarecare măsură, pot influența deciziile cotidiene. Întrebarea care capătă tot mai multă multă amploare în spațiul public, dar și în mediul academic este dacă aceste platforme de socializare ar trebui să se confrunte cu noi roluri, implicit  responsabilități și obligații, luând în considerare puterea pe care o au în moderarea conținutului consumat de cetățeni.

În această ediție discutăm despre unele dintre cele mai revoluționare și discutate tehnologii – recunoașterea facială și rețeaua 5G. Haideți să vedem ce au în comun.

La nivel global, discuțiile despre aspectele pozitive și negative ale inteligenței artificiale sunt pe agenda publică a multor state și organizații internaționale. Cu toate acestea, Republica Moldova nu acordă inteligenței artificiale atenția cuvenită. În toată multitudinea strategiilor naționale dedicate economiei, sistemului medical și dezvoltării sectorului IT, inteligența artificială este menționată[1] doar o singură dată și chiar și atunci fără vreo evaluare. De asemenea, nu ar fi o exagerare dacă am spune că atât statului, cât și actorilor societății civile le lipsește înțelegerea magnitudinii acestor sisteme și a impactului pe care inteligența artificială o poate avea.

Conceptul Big Data este deseori descris ca un instrument care va ajuta societatea să soluționeze provocări majore, precum încălzirea globală, securitatea energetică sau combaterea sărăciei. În același timp, există numeroase îngrijorări care ne vorbesc despre faptul că utilizarea Big Data poate fi considerată o amenințare la adresa vieții noastre private și la slăbirea, în general, a protecției a drepturilor omului. În acest episod, alături de Ilie Chirtoacă, discutăm despre algoritmi și big data și cum acestea ne influențează experiențele din mediul online

În această ediție vorbim despre o invenție cum impact major asupra Drepturilor Omului - Internetul. Vă propunem să înțelegem împreună dacă accesul la internet poate fi considerat un drept al omului.